AVANS, avansuri, s. n. 1. Sumă de bani plătită anticipat în contul unor servicii, al unor lucrări etc. 2. (În expr.) A face (cuiva) avansuri = a încerca să obțină prietenia sau dragostea cuiva prin lingușiri, concesii (de ordin etic) etc. 3. Interval de timp, distanță etc. cu care cineva sau ceva se află înaintea altuia. – Din fr. avance.

avans sn [At: I. IONESCU, D. 324/ Pl: ~uri / E: fr avance] 1 Plată anticipată a unei părți dintr-o sumă datorată ca retribuție sau salariu, ca acoperire a unei lucrări efectuate, în contul unor zile-muncă, la încheierea unui contract etc. 2 Plată a unei părți dintr-o sumă a cărei scadență e mai târziu. 3 Parte (mică) din prețul unui obiect cumpărat în rate, care trebuie plătită în momentul achiziționării. 4 (Fig) Primele demersuri făcute de cineva pentru a încheia o afacere, înțelegere, alianță. 5 (Îe) A face cuiva -uri A încerca să obțină prietenia sau dragostea cuiva făcând primul pas. 6 (Îae) A face cuiva concesii (de ordin etic), a face compromisuri spre a-i câștiga dragostea sau prietenia. 7 Interval de timp sau spațiu cu care cineva sau ceva se află înaintea altcuiva sau a altceva. 8 (Teh; la mașini-unelte) înaintare a uneltei sau piesei de lucrat, perpendicular pe direcția de tăiere, pentru a se ataca o nouă așchie, a cărei lățime depinde de spațiul parcurs de piesă prin acea înaintare. 9 (Teh; la mașini cu mișcare rotativă) înaintare a piesei de prelucrat sau a sculei în timpul unei rotații. 10 (Teh; la mașini-motoare) Admisiune și evacuare a amestecului motor. 11 (Teh; la mașini termice) Injecție și evacuare a combustibilului în cilindru înainte ca pistonul să fi ajuns la punctul mort. 12 (Teh; ccr; la motoare cu explozie) Manetă cu care se reglează momentul aprinderii combustibilului în camera de explozie.

*AVANS (pl. -suri) sn. 1 ⚚ Plată ce se dă înainte la încheierea unei învoieli sau pentru a se acoperi o parte dintr’o datorie; arvună ¶ 2 pl. Demersuri pe care le face cineva pentru a cîștiga sprijinul, simpatia, prietenia cuiva: la ~urile pe care mi le-a făcut, am răspuns cu indiferența [fr.].

AVANS, avansuri, s. n. 1. Plată anticipată a unei părți dintr-o sumă curentă datorată ca retribuție sau salariu, ca acoperire a unei lucrări efectuate în contul unor zile-muncă, la încheierea unui contract etc. 2. (În expr.) A face (cuiva) avansuri = a încerca să obțină prietenia sau dragostea cuiva prin lingușiri, concesii (de ordin etic) etc. 3. Interval de timp, distanță etc. cu care cineva sau ceva se află înaintea altuia. – Din fr. avance.

AVANS, avansuri, s. n. 1. Plată anticipată a unei părți dintr-o sumă curentă datorată ca salariu, ca acoperire a unei lucrări efectuate etc. V. acont, arvună. Membrii gospodăriei colective vor putea primi avansuri, în cursul anului, pînă la 50 % din suma ce li se cuvine pentru munca depusă. STAT. GOSP. AGR. 36. Cu cît le rămînea [muncitorilor] era greu să facă față nevoilor... iar avans nu puteau să ceară de la birou. PAS, Z. I 301. Cereau avans din soldă. CAMILAR, N. II 372. 2. (În expr.) A-i face (cuiva) avansuri = a încerca să cîștigi (adesea din interes) prietenia cuiva (prin lingușiri sau promisiuni). 3. Intrarea și evacuarea aburului, aprinderea și evacuarea amestecului motor etc. înainte ca pistonul să ajungă la punctul mort, ceea ce mărește energia mecanică a mașinii respective.

AVANS, avansuri, s. n. 1. Plată anticipată a unei părți dintr-o sumă curentă datorată ca salariu, ca acoperire a unei lucrări efectuate etc. 2. (În expr.) A-i face (cuiva) avansuri = a încerca să cîștigi, prin lingușiri, promisiuni sau concesii, prietenia cuiva. – Fr. avance.

AVANS s.n. 1. Plată anticipată a unei sume de bani. 2. Poziția și avantajele cuiva care se află înainte; interval de timp, distanță, spațiu cu care cineva sau ceva este înaintea altcuiva sau a ceva. ♦ (La pl.) Primele demersuri pentru încheierea unei afaceri, pentru o înțelegere, pentru înfiriparea unei legături. [Pl. -uri. / < fr. avance].

AVANS s. n. 1. sumă de bani plătită cu anticipație. ♦ în ~ = mai înainte de timpul sau distanța prevăzută. 2. interval de timp, distanță, spațiu cu care cineva sau ceva se află înaintea altcuiva. ♦ ~ la aprindere = avans cu care se produce aprinderea combustibilului în camera de ardere a unui motor. ◊ (pl.) primele demersuri pentru încheierea unei afaceri, pentru o înțelegere, pentru înfiriparea unei legături. (< fr. avance)

AVANS ~uri n. 1) Sumă de bani plătită anticipat; acont. ◊ A-i face cuiva ~uri a căuta să câștige simpatia cuiva prin lingușiri, concesii etc. 2) Interval de timp, distanță cu care cineva sau ceva se află înaintea altcuiva sau a ceva. /<fr. avance

avans n. sumă plătită înainte de termen.

*aváns n., pl. urĭ (fr. avance f.). Plată anticipată: a face avansurĭ. Fig. Demers anticipat demersurilor altuĭa p. începerea unor relațiunĭ.

avans s. n., pl. avansuri

avans s. n., pl. avansuri

avans s. n., pl. avansuri

AVANS s. v. acont.

avans (avansuri), s. n. – 1. Plată anticipată. – 2. Interval de timp, distanță etc. cu care cineva se află înaintea altuia. Fr. avance. – Der. avansa, vb. (a înainta, a urca în grad), din fr. avancer.

a face avansuri cuiva expr. a încerca să cucerească pe cineva / să obțină prietenia sau dragostea cuiva.