2 intrări

20 de definiții

ÁCIRĂ s. f. v. aceră.

ÁCIRĂ s. v. acvilă, iepurar, pajură.

acirá vi [At: CORESI, ap. HEM 159 / V: aciărá, -ierá / Pzi: acír / E: nct] (Îvr) 1 A aștepta. 2 A stărui. 3 A pândi.

ACIRÁ, acir, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre... 2. A fi în așteptare; a pândi. [Var: acerá vb. I] – Et. nec.

ACIRÁ, acír, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre... 2. A fi în așteptare; a pândi. [Var.: acerá vb.I] – Et. nec.

ACIRÁ, acír, vb. I. Intranz. (Regional) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre.... Vin dimineața, pleacă seara, aciră la masă. STANCU, D. 408. 2. A fi în așteptare, a sta la pîndă, a pîndi.

ACIRÁ, acír, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre... 2. A fi în așteptare; a pândi. [Var.: acerá vb. I]

acirá (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 acíră

acirá vb., ind. prez. 1 sg. acír, 3 sg. și pl. acíră

ACERÁ vb. v. aștepta, iscodi, observa, pândi, spiona, urmări.

acerá (-r, -át), vb.1. A aștepta. – 2. (Banat) A pîndi. – Var. acina. < Lat. acināri (Graur, BL, IV, 64). Mai puțin probabilă der. propusă de Pușcariu, Dacor., II, 592, de la alb. kjëlloń „a avea grijă”. – Der. încina, vb. (a se odihni vitele); pe care DAR îl deriva greșit de la cină (cf. Graur, BL, VI, 152).

ACERA vb. (Ban.) A aștepta. Acsĕr. Expecto. AC, 326. Etimologie necunoscută. Cf. alb. kĭăloni „observ”. Vezi și acerat.

ácer, a v. tr. (cp. cu alb. kiălonĭ, observ). Vechi. Rar azĭ în vest. Aștept. Pîndesc.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

áciră s. v. ACVILĂ. IEPURAR. PAJURĂ.

acerá vb. v. AȘTEPTA. ISCODI. OBSERVA. PÎNDI. SPIONA. URMĂRI.

Intrare: acira
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) acira acirare acirat acirând singular plural
aci acirați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) acir (să) acir aciram acirai acirasem
a II-a (tu) aciri (să) aciri acirai acirași aciraseși
a III-a (el, ea) aci (să) acire acira aciră acirase
plural I (noi) acirăm (să) acirăm aciram acirarăm aciraserăm, acirasem*
a II-a (voi) acirați (să) acirați acirați acirarăți aciraserăți, aciraseți*
a III-a (ei, ele) aci (să) acire acirau acira aciraseră
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) acera acerare acerat acerând singular plural
ace acerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) acer (să) acer aceram acerai acerasem
a II-a (tu) aceri (să) aceri acerai acerași aceraseși
a III-a (el, ea) ace (să) acere acera aceră acerase
plural I (noi) acerăm (să) acerăm aceram acerarăm aceraserăm, acerasem*
a II-a (voi) acerați (să) acerați acerați acerarăți aceraserăți, aceraseți*
a III-a (ei, ele) ace (să) acere acerau acera aceraseră
Intrare: aciră
aciră
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aciră acira
plural acire acirele
genitiv-dativ singular acire acirei
plural acire acirelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)