3 intrări
27 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
aba2 sf [At: (a. cca 1660) IORGA, B. R. / V: (reg) haba, habă / Pl: ~le / E: tc aba] 1 țesătură groasă de lână utilizată la confecționarea hainelor țărănești Si: (reg) dimie, pănură. 2 îmbrăcăminte confecționată din aba2 (1) [1]. corectată
- aba1 → aba2 — Ladislau Strifler
aba1 i [At: HEM 59 / V: (reg) haba / E: ns cf aba1] 1-2 (Înv) Exprimă mirarea și îndoiala.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ABÁ1 interj. (Înv.) (În propoziții interogative) Cuvânt care exprimă mirarea sau atrage atenția cuiva când i se vorbește. – Onomatopee.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ABÁ2, (2) abale, s. f. 1. Țesătură groasă de lână, de obicei albă, din care se confecționează haine țărănești; dimie, pănură. 2. Sort de aba (1). – Din tc. aba.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
ABÁ1 interj. (Înv.) (În propoziții interogative) exprimă mirarea sau atrage atenția cuiva când i se vorbește.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ABÁ2, abale, s. f. Țesătură groasă de lână, de obicei albă, din care se confecționează haine țărănești; dimie, pănură. – Din tc. aba.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ABÁ1 interj. (Familiar, învechit) Exclamație întrebuințată mai ales în propoziții interogative și în asociație cu un vocativ, servind: a) pentru a exprima mirare. Aba, mă! cînd ai venit? La HEM; b) pentru a atrage atenția cuiva cînd îi adresăm vorba. Aba, Dragomire, cînd pleci tu? CARAGIALE, O. I 255.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ABÁ2, abale, s. f. Țesătură groasă de lînă, de obicei de culoare albă, din care se fac haine țărănești; dimie, pănură. Pantalonii, noi-nouți, din aba țărănească. GALAN, Z. R. 135. Doi surugii, cu straie de aba albă... se aflau unul călare pe un cal fruntaș, altul cocoțat... pe capră. PAS, L. I 55. Cioarecii strimți de aba. SLAVICI, N. I 136.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ABÁ1 interj. (Înv.) Exclamație care exprimă (în propoziții interogative) mirarea sau cu care se atrage atenția cuiva când i se vorbește.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ABÁ2, abale, s. f. Țesătură groasă de lână (albă), din care se fac haine țărănești; dimie; p. ext. haină făcută din această țesătură. – Tc. aba.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
aba1 interj. (înv.; în prop. interog.) Exclamație care exprimă mirarea sau atrage atenția cuiva. Aba, Dragomire, când pleci tu? (CAR.). • /form. expr.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
aba2 s.f. 1 Țesătură groasă de lână, de obicei albă, din care se confecționează haine țărănești; dimie, pănură. Cioarecii strâmți de aba (SLAV.). 2 Haină confecționată din astfel de țesătură. • pl. -ale. / <tc. aba.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
abá, abale, s.f. Stofa groasa din lînă, prelucrată la piuă.
- sursa: DLRC (1980)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abà! int. exprimând mirare și îndoeală totdeodată: aba, Dragomire, când pleci tu? CAR. [V. ba].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
abà f. 1. postav de lână groasă (obișnuit albă) din care se fac haine țărănești; 2. haină din aba. Abaua, ce constitue și astăzi un obiect de industrie casnică țărănească, era odinioară importată, ca multe din postavurile ordinare, din Turcia, de unde numele lor orientale: aba, dimie, șaiac, suman. [Turc. ABA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
aba f. (turc. ar. aba). Dimie, un fel de postav alb (orĭ și alt-fel) gros de lînă din care se fac haĭne țărăneștĭ. V. șaĭac.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
abá2 s. f., art. abáua, g.-d. art. abálei; (sorturi) pl. abále, art. abálele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
abá1 (înv.) interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
abá interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
abá s. f., art. abáua, g.-d. art. abálei; pl. abále
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F149) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
aba (interj.)
- 1. învechit (În propoziții interogative) exprimă mirarea (îndoiala) sau atrage atenția cuiva când i se vorbește.surse: DEX '98 DLRLC MDA2 DER Șăineanu, ed. VI 2 exempleexemple
- Aba, Dragomire, cînd pleci tu? CARAGIALE.surse: DLRLC Șăineanu, ed. VI
- Aba, mă! cînd ai venit? La HEM.surse: DLRLC
-
etimologie:
- surse: DEX '09
aba (s.f.)
- 1. Țesătură (stofă) groasă de lână (prelucrată la piuă), de obicei albă, din care se confecționează haine țărănești.exemple
- Pantalonii, noi-nouți, din aba țărănească. GALAN, Z. R. 135.surse: DLRLC
- Doi surugii, cu straie de aba albă... se aflau unul călare pe un cal fruntaș, altul cocoțat... pe capră. PAS, L. I 55.surse: DLRLC
- Cioarecii strimți de aba. SLAVICI, N. I 136.surse: DLRLC
- surse: DLRM DEXI MDA2 un exemplu
- 1.2. Abaua, ce constitue și astăzi un obiect de industrie casnică țărănească, era odinioară importată, ca multe din postavurile ordinare, din Turcia, de unde numele lor orientale: aba, dimie, șaiac, suman.surse: Șăineanu, ed. VI
-
- 2. Sort de aba.surse: DEX '09
etimologie:
- limba turcă abasurse: DEX '09
Aba (n.p.)
- 1. ABA – oraș în sud-estul Nigeriei (Imo), la nord de Port Hartcourt; 239,8 mii locuitori (1987). Centru industrial (țesături de bumbac, săpun, bere).surse: DE
- 2. Vilmos ABA NOVAC (1894-1941) – pictor și grafician ungur. Compoziții în frescă, tempera și gravuri pe teme religioase („Sfîntul Francisc predicînd păsărilor”) și laice („Oraș vechi din Sicilia”). Între 1921 și 1923, lucrează la Școala de la Baia Mare.surse: DE