4 intrări

Articole pe această temă:

51 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile

VEST s. n. Unul dintre cele patru puncte cardinale, opus estului; p. ext. loc pe orizont, regiune unde apune Soarele; apus. ♦ Nume generic dat unui loc, unei regiuni, unui stat așezat spre apus (în special nume dat statelor din Apusul Europei și din America de Nord); Apus, Occident. ◊ (Adjectival) Statele vest-europene. – Din germ. West.

VEST s. n. Unul dintre cele patru puncte cardinale, opus estului; p. ext. Loc pe orizont, regiune unde apune soarele; apus. ♦ Nume generic dat unui loc, unei regiuni, unui stat așezat spre apus (în special nume dat statelor din apusul Europei și din America de Nord); apus, occident. ◊ (Adjectival) Statele vest-europene – Din germ. West.

VEST s. n. (În opoziție cu est) Unul dintre cele patru puncte cardinale, partea unde apune soarele; apus.

*Vest (zonă geografică) s. propriu n.

VEST s. 1. apus, asfințit, (înv. și pop.) sfințit, (pop.) scăpătat, soare-apune, (înv. și reg.) scapăt, (reg.) scăpătiș. (Se îndreaptă către ~; punctul cardinal numit ~.) 2. v. occident.

VEST s.n. Apus. [< germ. West].

VEST s. n. punct cardinal opus estului; apus; occident. (< germ. West)

vest s. n. – Punct cardinal opus estului, apus. Germ. West.

VEST n. la sing. (în opoziție cu est) 1) Parte a orizontului unde apune Soarele; apus; asfințit. 2) Punct cardinal care corespunde acestei părți a orizontului; apus; asfințit; occident. 3) Spațiu geografic situat în această parte a orizontului; asfințit; apus; occident. /< ger. West[en]

Vest n. apus, occident (ca punct cardinal).

NORD-VÉST s. n. Punct cardinal secundar situat pe direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile nord și vest; parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată între nord și vest. – Din germ. Nordwest.

NORD-VÉST s. n. Punct cardinal secundar situat pe direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile nord și vest; parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată între nord și vest. – Din germ. Nordwest.

SUD-VEST s. n. 1. Punct cardinal secundar, situat în direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile sud și vest. 2. Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată între sud și vest. – Din fr. sud-ouest, germ. Südwest.

SUD-VÉST s. n. 1. Punct cardinal secundar, situat în direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile sud și vest. 2. Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată între sud și vest. – Din fr. sud-ouest, germ. Südwest.

NORD-VEST s. n. Punct cardinal secundar, situat în direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile nord și vest; parte a globului pămîntesc, a unui continent, a unei țări etc., așezată între nord și vest.

SUD-VÉST s. n. Punct cardinal secundar, situat în direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile sud și vest; parte a globului pămîntesc sau a unui continent, a unei țări etc. așezată între sud și vest față de un punct de referință.

nord-vést s. n.; abr. N-V

arată toate definițiile

Intrare: Vest
substantiv propriu (SPM001S)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Vest
  • Vestul
plural
genitiv-dativ singular
  • Vest
  • Vestului
plural
vocativ singular
plural
V simbol
  • pronunție: ve, vî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • V
Intrare: vest
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vest
  • vestul
  • vestu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • vest
  • vestului
plural
vocativ singular
plural
V simbol
  • pronunție: ve, vî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • V
Intrare: nord-vest
substantiv neutru compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nord-vest
  • nord-vestul
plural
genitiv-dativ singular
  • nord-vest
  • nord-vestului
plural
vocativ singular
plural
N-V abreviere
abreviere, simbol, siglă (I6)
Surse flexiune: DOOM 2
  • N-V
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nord-ovest
  • nord-ovest
plural
genitiv-dativ singular
  • nord-ovest
  • nord-ovest
plural
vocativ singular
plural
Intrare: sud-vest
substantiv neutru compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sud-vest
  • sud-vestul
plural
genitiv-dativ singular
  • sud-vest
  • sud-vestului
plural
vocativ singular
plural
S-V abreviere
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • S-V
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sud-ovest
  • sud-ovest
plural
genitiv-dativ singular
  • sud-ovest
  • sud-ovest
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sud-uest
  • sud-uest
plural
genitiv-dativ singular
  • sud-uest
  • sud-uest
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

Vest V

  • 1. Nume generic dat unui loc, unei regiuni, unui stat așezat spre apus (în special nume dat statelor din Apusul Europei și din America de Nord); Apus.
    surse: DEX '09 DOOM 2 NODEX sinonime: Occident un exemplu
    exemple

etimologie:

nord-vest N-V nord-ovest

  • 1. Punct cardinal secundar situat pe direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile nord și vest; parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată între nord și vest.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN Șăineanu, ed. VI
  • comentariu abreviere N-V
    surse: DOOM 2

etimologie:

sud-vest S-V sud-ovest sud-uest

  • 1. Punct cardinal secundar, situat în direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile sud și vest.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN Șăineanu, ed. VI Scriban
  • 2. Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată între sud și vest.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • comentariu abreviere S-V
    surse: DOOM 2

etimologie:

vest V

etimologie: