7 intrări

school Articole pe această temă:

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRÉSTIE, trestii, s. f. Numele a două plante erbacee din familia gramineelor, cu tulpina rigidă: a) plantă erbacee care crește până la 4 sau 5 m înălțime, cu tulpina având numeroase noduri, cu frunze verzi-albăstrui și cu flori verzi-gălbui, pătate cu violet, dispuse în spice, a cărei tulpină se folosește la împletituri, îngrădituri etc. (Arundo donax); b) stuf. Compuse: Trestie de câmp(uri) (sau mică, noduroasă) = plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze late, cu flori verzi-deschis, violacee sau purpurii (Calamagrostis epigeios); trestie de zahăr = plantă erbacee din familia gramineelor originară din sud-estul Asiei cu tulpina înaltă și puternică, cu frunze lungi și înguste, cu inflorescența un panicul, cultivată în țările calde ca plantă industrială, pentru fabricarea zahărului (Saccharum officinarum); trestie-de-mare sau trestie-spaniolă = plantă din familia palmierilor, cu tulpina foarte lungă, subțire și flexibilă, din care se fac bastoane și împletituri (Calamus rotang). – Din sl. trĭstĭ. corectată

trestie sf [At: PSALT. HUR. 3878 / P: ~ti-e~ / V: (reg) trăistă, trăiste, trăis~, trăs~, ~eistă, ~eiste, ~eis~, ~tă, ~te, ~eșt~ / Pl: ~ii / E: vsl трьстик, тръстик] 1 Plantă erbacee din familia gramineelor, care crește până la 4 sau 5 m înălțime, cu tulpina rigidă (cu numeroase noduri), cu frunze verzi-albăstrui și cu flori verzi-gălbui, pătate cu violet, dispuse în spice, care crește pe marginea lacurilor sau în ape liniștite și se întrebuințează la împletituri, îngrădituri etc. (Arundo donax). 2 (Bot; șîc ~de-baltă) Stuf (Phragmites communis). 3 (Pop) Om înalt și slab. 4 (Pex) Trestiiș (1). 5 (Îc) ~-de-câmp(uri) sau ~-mică, ~-noduroasă Plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze late, cu flori de culoare verde-deschis, violete sau purpurii, care crește prin fânețe, pe margini de păduri și pe malurile râurilor (Calamagrostis epigeios). 6 (Îc) ~-de-zahăr Plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina înaltă și puternică, cu frunze lungi și înguste, cu inflorescența un panicul, cultivată în țările calde ca plantă industrială, pentru fabricarea zahărului (Saccharum officinale). 7 (Îc) ~-de-mare sau ~-spaniolă, ~-de-India, ~-indiană Plantă din familia palmierilor, cu tulpina lemnoasă, foarte lungă, subțire și flexibilă, din care se fac bastoane și împletituri (Calamus rotang). 8 (Bot; reg; îc) ~-mirositoare Obligeană (Acorus calamus). 9 (Bot; reg; îc) ~-de-țâmet Scorțișoară (Cinnamonum zeylanicum). 10 (Reg; îc) ~-urâta Algă care se formează la suprafața bălților. 11 (Îvr; fig) Condei (1). 12 (Îvr) Așchie ascuțită din tulpina de trestie (1-2), folosită ca instrument de tortură. 13 (Bot; reg) Papură (Typha angustifolia). 14 (Bot; reg) Mătură (Sorghum vulgare). 15 (Fam; îe) A fi subțire ca o ~ A fi suplu.

TRÉSTIE, trestii, s. f. Numele a două plante erbacee din familia gramineelor, cu tulpina rigidă; a) plantă erbacee care crește până la 4 sau 5 m înălțime, cu tulpina având numeroase noduri, cu frunze verzi-albăstrui și cu flori verzi-gălbui, pătate cu violet, dispuse în spice, a cărei tulpină se întrebuințează la împletituri, îngrădituri etc. (Arundo donax); b) stuf. ◊ Trestie de câmp(uri) (sau mică, noduroasă) = plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina înaltă și puternică, cu frunze lungi și înguste, cu inflorescența un panicul, cultivată în țările calde ca plantă industrială, pentru fabricarea zahărului (Saccharum officinarum). ◊ Compus: trestie-de-mare sau trestie-spaniolă = plantă din familia palmierilor, cu tulpina foarte lungă, subțire și flexibilă, din care se fac bastoane și împletituri (Calamus rotang). – Din sl. trĩstĩ. corectată

TRÉSTIE, trestii, s. f. Plantă erbacee din familia gramineelor, care crește pînă la 3-4 m înălțime, cu tulpina dreaptă, lemnoasă, goală în interior, cu frunze lungi, tăioase pe margini, cu flori în buchete la vîrful tulpinii, cu semințe aripate; crește în soluri umede, pe marginea lacurilor sau în ape liniștite, puțin adînci și este întrebuințată la diverse împletituri și îngrădituri (Phragmites communis); stuf. Păduri de trestii, ascuțite-n vînt, Se nasc și mor, în soare și viforniți. DRAGOMIR, P. 25. Trestiile galbene... foșneau atingîndu-și pămătufurile. SADOVEANU, O. VI 527. Acolo-n ochi de pădure, Lîngă trestia cea lină... Vom ședea în foi de mure. EMINESCU, O. I 54. ◊ (În metafore și comparații) Era înaltă, subțire trestie, cu ochi verzi. STANCU, D. 11. ◊ (Și în forma compusă trestie-de-baltă) Simțeam cum bolta se-nfioară, cum sînu-i uriaș tresaltă, Cum tremură înfrigurată sfioasa trestie-de-baltă. GOGA, C. P. 10. Mijlocul tău ca trestia-de-baltă și mersul tău ușor. DELAVRANCEA, A. 59. ◊ Compuse: trestie-de-cîmpuri (sau trestie-mică) = plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze late, cu flori verzi-deschise, violete sau purpurii; crește prin fînețe, pe margini de păduri și pe malurile rîurilor (Calamagrostis epigeios); trestie-de-zahăr = plantă erbacee, din familia gramineelor, cultivată în țările calde ca plantă industrială, din al cărei suc se fabrică zahăr (Saccharum officinarum). Încă din 1512 s-a început importul de negri din Africa pentru plantațiile de ananas, trestie-de-zahăr, cafea. RALEA, O. 28. Exploata zeci de moșii și visa culturi rare de orez și trestie-de-zahăr în țara noastră. SADOVEANU, E. 173; trestie-de-mare sau trestie-spaniolă = plantă din familia palmierilor, cu tulpina lemnoasă, foarte lungă, subțire și flexibilă, din care se fac bastoane și împletituri (Calamus Rotang). (Eliptic) O luă spre Jidovița agale... învîrtind între degete un baston de trestie. REBREANU, I. 60; trestie-mirositoare = obligeană.

TRÉSTIE ~i f. Plantă erbacee cu tulpina lemnoasă, cilindrică, cu frunze de culoare verde-albăstruie și flori verzi-gălbui, cu pete violete. ◊ ~-de-zahăr plantă cultivată în țările calde pentru sucul dulce din care se fabrică zahăr. ~ mică (sau noduroasă) trestie cu flori verzi-deschise, violete sau purpurii, care crește pe malul râurilor, prin fânațuri și la marginea pădurii. ~ de mare, ~ spaniolă plantă înrudită cu palmierul, cu tulpina înaltă, subțire și flexibilă, din care se fac bastoane, vergi și împletituri. [G.-D. trestiei; Sil. -ti-e] /<sl. tresti

trestie f. 1. plantă acvatică cu tulpină găunoasă, lucie și dreaptă, crește mai ales pe malurile rîurilor: tulpina-i subțire și înaltă se întrebuințează pentru bastoane, ca material de împletit etc. (Arundo); trestie de zahăr, plantă mare și frumoasă, cu tulpina înaltă de 3-4 metri, din al cării cotor se extrage un suc cu care se fabrică zahărul; 2. fig. emblema fragilității: stejarul și trestia. [Slav. TRŬSTĬ].

tréstie f. (vsl. trŭstiĭe, trŭstĭ, rus. trostĭ). Stuf: un copil c’o trestie în mînă. Desiș de stuf: baltă acoperită de trestie saŭ de trestiĭ, foșnetu luntriĭ pintre trestiĭ. Fig. Slab ca trestia, foarte slab, maĭ ales la caracter: stejaru și trestia (fabula care arată contrastu dintre ele). Trestie (de mare), plantă juncacee (din care se fac vergĭ, bastoane, bătătorĭ de scuturat mobilele și covoarele ș. a.). Trestie de zahăr, o plantă graminee conținătoare de zahăr înaltă de 5-6 metri. (E originară din India și a fost întrebuințată de Chinejĭ din timpurĭ imemoriale. În seculu 5 după Hristos fu adusă în Arabia și Eŭropa. Ĭa prósperă în Cipru, Sicilia, Spania și insula Madera, de unde, după descoperirea Americiĭ, fu dusă la San Domingo. Aicĭ clima ĭ-a priit așa de mult, în cît a ajuns să dea cel maĭ bun zahăr din lume). V. zahăr.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tréstie (-ti-e) s. f., art. tréstia (-ti-a), g.-d. art. tréstiei; pl. tréstii, art. tréstiile (-ti-i-)

tréstie s. f. (sil. -ti-e), art. tréstia (sil. -ti-a) g.-d. art. tréstiei; pl. tréstii, art. tréstiile (sil, -ti-i)

tréstie-de-záhăr (plantă) (-ti-e-) s. f., art. tréstia-de-záhăr, g.-d. tréstii-de-záhăr, art. tréstiei-de-záhăr

tréstie-spaniólă (plantă) (-ti-e-, -ni-o-) s. f., art. tréstia-spaniólă, g.-d. tréstii-spanióle, art. tréstiei-spanióle

tréstie-de-záhăr s. f. (sil. -ti-e-)

tréstie-spaniólă s. f. (sil. -ti-e-, -ni-o-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TRÉSTIE s. (BOT.) 1. (Phragmites communis sau australis) v. stuf. 2. trestie-de-câmp (Calamagrostis epigeios) = (reg.) pănușiță, stuf, iarbă-roșie, trestie-mică, trestie-noduroasă.

TRESTIE s. (BOT.) 1. (Phragmites communis) stuf, (Transilv. și Maram.) nadă. 2. trestie-de-cîmp (Calamagrostis epigeios) = (reg.) pănușiță, stuf, iarbă-roșie, trestie-mică, trestie-noduroasă.

TRESTIE-MÍCĂ s. v. trestie-de-câmp.

TRESTIE-MIROSITOÁRE s. v. obligeană.

TRESTIE-NODUROÁSĂ s. v. trestie-de-câmp.

trestie-mi s. v. TRESTIE-DE-CÎMP.

arată toate definițiile

Intrare: Trestie
Trestie nume propriu
nume propriu (I3)
  • Trestie
Intrare: trestie
  • silabație: tres-ti-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trestie
  • trestia
plural
  • trestii
  • trestiile
genitiv-dativ singular
  • trestii
  • trestiei
plural
  • trestii
  • trestiilor
vocativ singular
plural
Intrare: trestie-de-câmp
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trestie-de-câmp
  • trestia-de-câmp
plural
genitiv-dativ singular
  • trestii-de-câmp
  • trestiei-de-câmp
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trestie-mi
  • trestia-mi
plural
genitiv-dativ singular
  • trestii-mici
  • trestiei-mici
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trestie-noduroa
  • trestia-noduroa
plural
genitiv-dativ singular
  • trestii-noduroase
  • trestiei-noduroase
plural
vocativ singular
plural
Intrare: trestie-de-zahăr
  • silabație: -ti-e- info
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trestie-de-zahăr
  • trestia-de-zahăr
plural
genitiv-dativ singular
  • trestii-de-zahăr
  • trestiei-de-zahăr
plural
vocativ singular
plural
Intrare: trestie-mirositoare
trestie-mirositoare substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trestie-mirositoare
  • trestia-mirositoare
plural
genitiv-dativ singular
  • trestii-mirositoare
  • trestiei-mirositoare
plural
vocativ singular
plural
Intrare: trestie-spaniolă
  • silabație: tres-ti-e-spa-ni-o-lă info
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trestie-spanio
  • trestia-spanio
plural
genitiv-dativ singular
  • trestii-spaniole
  • trestiei-spaniole
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trestie-de-mare
  • trestia-de-mare
plural
genitiv-dativ singular
  • trestii-de-mare
  • trestiei-de-mare
plural
vocativ singular
plural
Intrare: treștie
treștie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

trestie phragmites

  • 1. Numele a două plante erbacee din familia gramineelor, cu tulpina rigidă:
    surse: DEX '09 DLRLC diminutive: trestioară
    • 1.1. plantă erbacee care crește până la 4 sau 5 m înălțime, cu tulpina având numeroase noduri, cu frunze verzi-albăstrui și cu flori verzi-gălbui, pătate cu violet, dispuse în spice, a cărei tulpină se folosește la împletituri, îngrădituri etc. (Arundo donax).
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.2. stuf
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 6 exemple
      exemple
      • Păduri de trestii, ascuțite-n vînt, Se nasc și mor, în soare și viforniți. DRAGOMIR, P. 25.
        surse: DLRLC
      • Trestiile galbene... foșneau atingîndu-și pămătufurile. SADOVEANU, O. VI 527.
        surse: DLRLC
      • Acolo-n ochi de pădure, Lîngă trestia cea lină... Vom ședea în foi de mure. EMINESCU, O. I 54.
        surse: DLRLC
      • metaforic în comparații Era înaltă, subțire trestie, cu ochi verzi. STANCU, D. 11.
        surse: DLRLC
      • Simțeam cum bolta se-nfioară, cum sînu-i uriaș tresaltă, Cum tremură înfrigurată sfioasa trestie-de-baltă. GOGA, C. P. 10.
        surse: DLRLC
      • metaforic în comparații Mijlocul tău ca trestia-de-baltă și mersul tău ușor. DELAVRANCEA, A. 59.
        surse: DLRLC

etimologie:

trestie-de-câmp trestie-mică trestie-noduroasă

  • 1. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze late, cu flori verzi-deschis, violacee sau purpurii (Calamagrostis epigeios).
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

trestie-de-zahăr

  • 1. Plantă erbacee din familia gramineelor originară din sud-estul Asiei cu tulpina înaltă și puternică, cu frunze lungi și înguste, cu inflorescența un panicul, cultivată în țările calde ca plantă industrială, pentru fabricarea zahărului (Saccharum officinarum).
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Încă din 1512 s-a început importul de negri din Africa pentru plantațiile de ananas, trestie-de-zahăr, cafea. RALEA, O. 28.
      surse: DLRLC
    • Exploata zeci de moșii și visa culturi rare de orez și trestie-de-zahăr în țara noastră. SADOVEANU, E. 173.
      surse: DLRLC

etimologie:

trestie-mirositoare

etimologie:

trestie-spaniolă trestie-de-mare

  • 1. Plantă din familia palmierilor, cu tulpina foarte lungă, subțire și flexibilă, din care se fac bastoane și împletituri (Calamus rotang).
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • eliptic O luă spre Jidovița agale... învîrtind între degete un baston de trestie. REBREANU, I. 60.
      surse: DLRLC

etimologie: