2 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LAZ, lazuri, s. n. (Reg.) Teren de curând despădurit, transformat în loc arabil sau în pășune. – Din sb., ucr. laz.

laz1 sn [At: (a. 1456) ap. DLR ms / Pl: ~uri / E: slv *лазъ, cf ucr лаз, srb laz, mg láz] (Reg) 1 Teren despădurit de curând prin tăierea sau arderea copacilor, trasformat în loc de pășune sau de fâneț, care este uneori împrejmuit. 2 (Pex) Pășune. 3 (Înv) Ogradă. 4 Pădurice cu arbori pitici. 5 Grup de case izolat de restul satului. 6 Mahala. 7 Albie a unui râu Si: matcă.

laz2 sm [At: R. GRECEANU, ap. CM II, 203 / Pl: ~i, ~aji / E: tc laz] 1 (Înv) Grup etnic turcesc din Asia Mică, de pe țărmul sud-estic al Mării Negre care, venit în țările române o dată cu stăpânirea turcească, se ocupa cu negustoria. 2 (Pex) Hamal. 3 (Înv; îe) Ca un ~ Fără nici o treabă. 4 (Rar; îs) Piatra ~ului Piatră acră.

laz3 sn [At: CV 1949, nr. 35 / Pl: ~uri / E: mg laz] (Trs) Febră.

LAZ, lazuri, s. n. (Reg.) Teren de curând despădurit, transformat în loc arabil sau în pășune. – Din scr., ucr. laz.

LAZ, lazuri, s. n. (Regional) Teren de curînd despădurit, transformat în loc arabil sau în pășune (v. curătură, runc); cîmp cultivat sau acoperit cu iarbă. Eu mergeam la plug în laz, Și cînd trec, Lina s-ascunde, Parcă nici nu m-a văzut. COȘBUC, P. I 49. Mă dusei cu coasa-n laz, Cosii iarbă și năcaz, Să pui mîndrii pe obraz. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 150.

LAZ, lazuri, s. n. (Reg.) Teren de curînd despădurit, transformat în loc arabil sau în pășune; cîmp cultivat sau acoperit cu iarbă. – Sb. laz, ucr. laz.

LAZ ~uri n. rar Teren despădurit, folosit pentru pășune sau pentru arătură. /<sb., ucr. laz

LAZ s.n. (Mold.) 1. Teren defrișat. Au tăiat pădurea sau au săpat de au făcut laz [MUNT. c u r ă t u r ă], PRAV. 2. Ogradă. Cela ce să va apuca de o casă pustiită sau de vreun laz [MUNT. : o g r a d ă] părăsit. PRAV. Etimologie: ucr. laz. Cf. magh. las, scr. laz. Vezi și lăzui, lăzuit. Cf. t î r ș i t u r ă.

laz n. Tr. câmp curățit de tufe și rădăcini. [Serb. LAZ].

laz n., pl. urĭ (sîrb. laz, poĭană, curătură, pîrleaz; ceh. laz, pîrlog, d. vsl. lĭesti, a păși, laziti, a se tîrî; ung. laz. V. pîrlaz). Vechĭ. Teren curățat de bălăriĭ saŭ de copacĭ. Azĭ. Trans. Maram. (d. ung.). Loc de fîneață (făcut pin despădurire), secĭ. V. priseacă, runc.

Lazi m. pl. numele unei populațiuni turcești de lângă Marea-Neagră: ei se ocupau în Moldova cu negustoria, asuprind pe locuitori în tot felul; azi, în Dobrogea, servesc ca hamali.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

laz (-zi), s. m. – Populație din regiunea Caucaz. Tc. laz (DAR). – Der. lăzească, s. f. (dans tipic).

laz (lazuri), s. n. – Pămînt desțelenit. Sl., cf. sb., cr. laz, rut. ljaz (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Cihac, II, 166; Conev 41), cf. alb. las, mag. laz.Der. lăzișoară, s. f. (răchită, mlajă); lăzui, vb. (a desțeleni); lăzuit, s. n. (desțelenire).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

laz, lazuri, (lăzuitură, lăzaștină), s.n. – (reg.) 1. Câmp curățat de tufe și bun de cosit. 2. Teren defrișat pentru a fi transformat în pământ arabil; iertaș: „Știu că n-ai lazuri domnești, / Nice boi ardelenești” (Bârlea, 1924, I: 200). – Din ucr., srb. laz „poiană, curătură” (Șăineanu, Scriban; Miklosich, Cihac, Conev, cf. DER; DLRM, DEX, MDA).

laz, -uri, (lăzuitură, lăzaștină), s.n. – 1. Câmp curățat de tufe și bun de cosit. 2. Teren defrișat pentru a fi transformat în pământ arabil; iertaș: „Știu că n-ai lazuri domnești, / Nice boi ardelenești” (Bârlea 1924 I: 200). – Din ucr. laz.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Intrare: Laz
nume propriu (I3)
  • Laz
Intrare: laz
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • laz
  • lazul
  • lazu‑
plural
  • lazuri
  • lazurile
genitiv-dativ singular
  • laz
  • lazului
plural
  • lazuri
  • lazurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

laz, lazurisubstantiv neutru

  • 1. regional Teren de curând despădurit, transformat în loc arabil sau în pășune. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: curătură
    • format_quote Eu mergeam la plug în laz, Și cînd trec, Lina s-ascunde, Parcă nici nu m-a văzut. COȘBUC, P. I 49. DLRLC
    • format_quote Mă dusei cu coasa-n laz, Cosii iarbă și năcaz, Să pui mîndrii pe obraz. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 150. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.