3 intrări

94 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

femeie sf [At: CUV. D. BĂTR. II, 52 / P: ~me-ie / V: fămeie, (înv) fămeaie, fom~, fum~, (Mol) fim~ / Pl: femei / E: ml familia „familie”] 1-2 (Înv) Familie (1-2). 3 (Înv) Femeia și copiii unei familii (2). 4 (Înv) Copiii unei familii (2). 5 Neam. 6 (Înv) Seminție (de popoare). 7 Persoană adultă de sex feminin. 8 Persoană de sex feminin căsătorită. 9 (Pop) Soție. 10 (Fig; rar) Bărbat molâu și fricos. 11 (Pop) Săteancă. 12 (Îs) ~ de stradă Prostituată.

FEMÉIE, femei, s. f. 1. Persoană adultă de sex feminin; muiere. 2. Persoană de sex feminin căsătorită. ♦ (Pop.; urmat de determinări în genitiv sau de un adjectiv posesiv) Soție, nevastă. [Pr.: -me-ie] – Lat. familia „familie”.

FEMÉIE, femei, s. f. 1. Persoană adultă de sex feminin; muiere. 2. Persoană de sex feminin căsătorită. ♦ (Pop.; urmat de determinări în genitiv sau de un adjectiv posesiv) Soție, nevastă. [Pr.: -me-ie] – Lat. familia „familie”.

FEMÉIE, femei, s. f. 1. (În opoziție cu bărbat) Persoană adultă de sex feminin. Femeia în Republica Populară Romînă are drepturi egale cu ale bărbatului în toate domeniile vieții economice, politice, de stat și culturale. CONST. R.P.R. 39. Acolo unde-au huzurit tîlharii, – Rîd astăzi voinicește făurarii... Rîd oamenii muncii, Rîd femeile, pruncii. DEȘLIU, G. 38. La fereastră, o femeie cu părul de aur, cu ochii ca florile albastre ale cîmpului... rezemată de bara de alamă îl privea cu milă. C. PETRESCU, S. 41. 2. (Spre deosebire de fată) Persoană de sex feminin căsătorită. Achim era-nsurat Cu fata lui Mihai Terinte: Femeie bună și cuminte, Cum alta nu găsești în sat. COȘBUC, P. II 226. 3. (Urmat de determinări în genitiv sau de un adjectiv posesiv) Soție, nevastă. Se învinovățea pe el însuși, știind cît e de puțin vrednic de femeia lui care i-a fost totdeauna credincioasă. BUJOR, S. 44. Nu se împlinește bine anul și femeia lui Ipate face un băiet. CREANGĂ, P. 169.

femeie sf [At: Cuv. D. BĂTR. II, 52 / P: ~me-ie / V: fămeie, (înv) fămeaie, fom~, fum~, (Mol) fim~ / Pl: femei / E: ml familia „familie”] 1-2 (Înv) Familie (1-2). 3 (Înv) Femeia și copiii unei familii (2). 4 (Înv) Copiii unei familii (2). 5 Neam. 6 (Înv) Seminție (de popoare). 7 Persoană adultă de sex feminin. 8 Persoană de sex feminin căsătorită. 9 (Pop) Soție. 10 (Fig; rar) Bărbat molâu și fricos. 11 (Pop) Săteancă. 12 (Îs) femeie de stradă Prostituată.

FEMÉIE ~i f. 1) Persoană matură de sex feminin. ◊ ~ în casă femeie angajată, în trecut, pentru treburi gospodărești. 2) pop. Persoană de sex feminin care și-a pierdut fecioria. [Art. femeia; G.-D. femeii; Sil. fe-me-ie] /<lat. familia

femeie f. 1. soața omului; 2. cea care e sau a fost măritată. [Vechiu-rom. fămeaie, familie (ca și în macedo-româna): „să meargă la besearecă cu toată fomeaea” (Legenda Duminecei, 1600) = lat. FAMILIA: în limba modernă s’a restrâns sensul la reprezentantul ei femeiesc].

feméĭe f., pl. (lat. famĭlia, familie, de unde și dial. fămeĭe, fomeĭe, fimeĭe și fumeĭe. Cp. cu germ. stute, ĭapă, d. vgerm. sluote, herghelie). Sec. 16-17. Familie. Azĭ. Soție, nevastă. Persoană măritată. Ființă de sex opus bărbatuluĭ. Femelă (la animale). V. muĭere.

feméie-agronóm s. f. Femeie care a îmbrățișat profesia de agronom ◊ „De la femei mergând supuse în spatele bărbatului – la primele femei-agronom. Cont. 21 IX 62 p. 5 (din femeie + agronom)

feméie-arbítru s. f. (sport) Femeie cu rolul de arbitru într-un meci ◊ „Prima femeie-arbitru din Bundesliga face duș împreună cu colegii din brigadă.” Ev.z. 21 X 95 p. 8 (din femeie + arbitru)

feméie-artist(ă) s. f. (artă) Femeie care a îmbrățișat profesia de artist (plastic etc.) ◊ „Expoziție a femeilor-artiste. Sc. 9 III 63 p. 4 (din femeie + artist)

feméie-astronaút(ă) s. f. (astr.) Femeie care a îmbrățișat profesia de astronaut ◊ „Anul viitor N. A. S. A. va recruta primul lot de 43 de femei-astronaute. Dintre acestea se va alege prima echipă care va fi lansată în spațiu în anul 1979.” R.l. 8 XI 76 p. 6 (din femeie + astronaut; cf. fr. femme-cosmonaute; DMN 1967)

feméie-autoáre s. f. (lit.) Scriitoare ◊ „Cunoscuta scriitoare engleză Agatha Christie, prima femeie-autoare de romane polițiste, și-a marcat evenimentul celei de-a 80-a aniversări a nașterii prin publicarea celei de-a 80-a cărți.” I.B. 16 IX 70 p. 4 (din femeie + autoare; cf. fr. femme-auteur; DMN 1966)

feméie-aviatór s. f. (av.) Femeie care a îmbrățișat profesia de aviator ◊ „Iar femeile [...] nu-s cu nimic mai prejos decât noi – bărbații – în atâtea și atâtea domenii de activitate umană. Să amintesc de femeile-aviator, de femeile-marinar (ca să mă refer doar la profesiunile ieșite din comun).” I.B. 6 XII 72 p. 3. ◊ „Cine s-ar fi gândit vreodată la femei-aviator, la dulgherițe și frezoare, la textiliste și chiar femei-marinar?” Sc. 6 I 82 p. 1 (din femeie + aviator)

feméie-bodyguárd s. f. Femeie care îndeplinește funcția de bodyguard ◊ „Prințesa Diana e protejată de o femeie-bodyguard. Ev.z. 259/93 p. 6 //din femeie + bodyguard; R. Zafiu în Luc. 20/93 p. 4//

feméie-cineást s. f. (cinem.) Femeie care a îmbrățișat profesia de cineast ◊ „«Sambizanga» – producție a studiourilor franceze, regizată de angoleza S. M., prima femeie-cineast africană.” Sc. 15 IV 74 p. 2 (din femeie + cineast; cf. fr. femme-cinéaste; DMN 1967)

feméie-clown s. f. Femeie care a îmbrățișat profesia de clown ◊ „La Budapesta sunt pe cale de calificare șase femei-clown. Săpt. 7 VI 74 p. 2 (din femeie + clown)

feméie-compozitór s. f. (muz.) Femeie care a îmbrățișat profesia de compozitor ◊ M. M. a fost distinsă în cadrul celui de al V-lea concurs internațional pentru femei-compozitori de la Mannheim.” Cont. 4 XI 66 p. 7 (din femeie + compozitor)

feméie-concért-máistru s. f. (muz.) Femeie care îndeplinește funcția de concert-maistru ◊ „Anda Petrovici, prima femeie-concert-maistru al Orchestrei simfonice a Filarmonicii [...]” Săpt. 21 XII 84 p. 8 (din femeie + concert-maistru)

feméie-copíl s. f. Femeie cu aspect și atitudini de copil ◊ „Câtă sălbatică energie și ce disperată hotărâre în această firavă femeie-copil!” Cont. 24 II 67 p. 4. ◊ „Între 19501970, tot ceea ce ținea de civilizația ochiului a intrat într-un fel sau altul sub magia unui adorabil clișeu: «femeia-copil». Cont. 26 II 71 p. 7 (din femeie + copil)

arată toate definițiile

Intrare: femeie
substantiv feminin (F130)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • femeie
  • femeia
plural
  • femei
  • femeile
genitiv-dativ singular
  • femei
  • femeii
plural
  • femei
  • femeilor
vocativ singular
plural
Intrare: femeie-sudor
femeie-sudor substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • femeie-sudor
  • femeia-sudor
plural
  • femei-sudori
  • femeile-sudori
genitiv-dativ singular
  • femei-sudor
  • femeii-sudor
plural
  • femei-sudori
  • femeilor-sudori
vocativ singular
plural
Intrare: părul-femeii
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-femeii
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-femeii
plural
vocativ singular
plural

femeie-sudor

  • 1. Femeie care a îmbrățișat meseria de sudor.
    surse: DCR2

etimologie:

  • femeie + sudor
    surse: DCR2