9 intrări
- Contra
- contra
- contra (adv.)
- contra (pref.)
- contra (prep.) contră
- contra (vb.)
- contrar (adv.)
- contrar (prep.)
- contră
61 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONTRA1- Element de compunere cu sensul „împotriva”, „opus”, care servește la formarea unor substantive, a unor adjective sau a unor verbe. – Din fr. contre-, lat., it. contra.
CONTRA1- Element de compunere cu sensul „împotriva”, „opus”, care servește la formarea unor substantive, a unor adjective sau a unor verbe. – Din fr. contre-, lat., it. contra.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
CONTRÁ3, contrez, vb. I. Tranz. 1. A contrazice. 2. (La box, scrimă, lupte, judo) A da o contră. 3. (La bridge) A se opune, a cere o amendă dublă. – Din fr. contrer.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONTRÁ3, contrez, vb. I. Tranz. 1. A contrazice. 2. (La box, scrimă, lupte, judo) A da o contră. 3. (La bridge) A se opune, a cere o amendă dublă. – Din fr. contrer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
CÓNTRA2 prep., adv. I. Prep. 1. Împotriva (cuiva sau a ceva). ◊ Loc. adv. Din contra (sau contră) = dimpotrivă. 2. În schimbul altei valori. II. Adv. Împotrivă; cu totul altfel. – Din fr. contre, lat., it. contra.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CÓNTRA2 prep., adv. I. Prep. 1. Împotriva (cuiva sau a ceva). ◊ Loc. adv. Din contra (sau contră) = dimpotrivă. 2. În schimbul altei valori. II. Adv. Împotrivă; cu totul altfel. – Din fr. contre, lat., it. contra.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
contrá3 vt [At: FRÂNCU – CANDREA, M. 99 / Pzi: ~réz / E: fr contrer] 1 A contrazice. 2 (La box, scrimă, lupte, judo) A da o contră. 3 (La bridge) A cere o amendă dublă Si: a se opune.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cóntra1- [At: DEX2 / E: fr contre, it contra] Element de compunere cu sensul de „împotriva”, „opus”.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cóntra2 [At: P. MAIOR, IST. 271/3 / V: coántra, cóndra, cóndră, cóndri / E: lat contra] 1 pp În schimbul. 2 pp În direcția opusă. 3 pp Împotriva. 4 pp (Îlav) Din ~ sau ~tra Dimpotrivă. 5 pp (Îe) Pro și ~ Pentru și împotriva. 6 pp (Îe) A sta (în) ~ sau de ~tră sau a pune sau (a se lua) în ~ sau (de ~tră) A se împotrivi. 7 pp (Îe) A fi sau a se lua (în) ~ cu cineva A fi în dezacord cu cineva. 8 pp (Îe) Om de ~tră Om care caută ceartă. 9 av Împotrivă. 10 av Cu totul altfel.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONTRA1- Element de compunere arătînd, în general, opunere, reacțiune, contrast, care servește la formarea unor substantive ca contracandidat sau a unor verbe ca contraataca, contrabalansa etc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CÓNTRA2 prep. 1. (Construit cu genitivul adesea precedat de prep. «în») împotriva (cuiva sau a ceva). Se îndreaptă contra vîntului. ◊ (Eliptic) Trebuie să iei atitudine, pentru sau contra. ◊ (Arătînd ostilitate) Ești contra mea, Haralambie. SAHIA, N. 104. Fulgerele adunat-au contra fulgerului care în turbarea-i furtunoasă a cuprins pămînt și mare. EMINESCU, O. I 146. ◊ (Adverbial) Cine-i contra, să-l vedem, Ca să-l știe soții. COȘBUC, P. I 428. ◊ Loc- adv. Din contra (sau contră) = dimpotrivă, cu totul altfel. Atunci lumea cea gîndită pentru noi avea ființă, Și, din contra, cea aievea ne părea cu neputință. EMINESCU, O. I 141. De atunci n-am mai făcut nici un progres în această artă; ba chiar aș putea zice din contră! ODOBESCU, S. III 21. 2. În schimbul (altei valori). Biletele de teatru se vînd contra cost. – Formă gramaticală: (în locuțiune) contră.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CÓNTRA prep. 1. Împotriva (cuiva sau a ceva). ◊ Din contra = dimpotrivă. 2. În schimbul (altei valori). // adv. Împotriva cuiva; cu totul altfel. // Element prim de compunere savantă care înseamnă „opus”, „împotriva”. [< lat., it. contra, cf. fr. contre-].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONTRÁ vb. I. tr. 1. A contrazice. 2. (La box, scrimă, lupte, judo) A da o contră. ♦ (La bridge) A se opune, a cere o amendă dublă. [< fr. contrer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONTRÁ3 vb. tr. 1. a contrazice, a riposta. 2. (box, scrimă, lupte, judo) a da o contră. ◊ (bridge) a se opune, a cere o amendă dublă. (< fr. contrer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CONTRA1- pref. „opus” (spațial și temporal), „împotrivă”; „din nou”; „neconform”; „inferior ierarhic”. (< fr. contra-, cf. lat. contra)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CÓNTRA2 I. prep. 1. împotriva (cuiva sau a ceva). ♦ din ~ = dimpotrivă. 2. în schimbul (altei valori). II. adv. împotriva cuiva; cu totul altfel. (< lat. contra, fr. contre)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SE CONTRÁ mă ~éz intranz. (despre adepții unor opinii, teze etc.) A discuta în contradictoriu (cu cineva); a se contrazice. /<fr. contrer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A CONTRÁ ~éz 1. tranz. 1) (persoane) A întrerupe, exprimând o opinie contrară; a contrazice. 2) sport (adversari) A supune unei contre. 2. intranz. (la bridge) A se opune, cerând o amendă dublă. /<fr. contrer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CÓNTRA1 prep. 1) (exprimă un raport opozițional) Împotriva; asupra. Luptători contra fascismului. Merge contra vântului. 2) (exprimă un raport de substituție) În schimbul. Se alimentează contra plată. /<fr. contre, lat., it. contra
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CÓNTRA2 adv. Împotrivă; cu totul altfel. /<fr. contre, lat., it. contra
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
contra prep. 1. în direcțiune opusă, față în față: în contra curentului; 2. fig. a se lua în contra cu cineva; 3. ceea ce-i opus: pro și contra; din contra, cu totul altfel.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*cóntra, prep. cu genitivu saŭ cu un pron. posesiv (lat. contra, cu acuz., infl. de în potrivă, care cere genitivu). În direcțiune contrară, față în față cu: contra vîntuluĭ, contra mea. Fig. Dușmănește: a vorbi, a vota contra luĭ. (V. pentru). Cu acuz.: unu contra doĭ, a schimba argint contra aur (saŭ pe aur). – Și în contra după în potrivă): în contra tuturor. În Munt. Pop. A se pune contra cu cineva, a se lua la contra, a se încontra, a se pune în contrazicere, a-ĭ face opozițiune. – Din contra (fals din contră), de tot alt-fel, pe dos de cum este: A zis că va veni. – Din contra! A zis că nu va veni!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONTRÁR, -Ă, contrari, -e, adj., adv., s. n., prep. 1. Adj. Opus, potrivnic. ◊ Noțiuni contrare = două noțiuni al căror obiect poate face parte cel mult din sfera uneia, dar poate lipsi din sfera ambelor. 2. Adv. Împotrivă, în contra, neconform cu... 3. S. n. (La pl.; în forma contrarii) Denumire dată noțiunii care desemnează laturi, însușiri sau tendințe ale obiectelor și proceselor opuse unele altora, astfel încât se exclud reciproc, această opoziție constituind forța motrice și conținutul principal al dezvoltării acelui obiect sau proces; (și la sg.) fiecare dintre termenii unei contradicții (1). 4. Prep. Contra, împotriva cuiva sau a ceva. [Var.: contráriu, -ie adj., s. n.] – Din fr. contraire, lat. contrarius.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
contra (adv.)
- 1. Cu totul altfel.surse: DEX '09 DN sinonime: împotrivă
etimologie:
- limba franceză contresurse: DEX '09 DN
- limba latină limba italiană contrasurse: DEX '09 DN
contra (pref.)
- 1. Element de compunere cu sensul „împotriva”, „opus”, care servește la formarea unor substantive, a unor adjective sau a unor verbe.surse: DEX '09 DLRLC
- diferențiere „opus” (spațial și temporal), „împotrivă”; „din nou”; „neconform”; „inferior ierarhic”.surse: MDN '00
etimologie:
- limba franceză contre-.surse: DEX '09 MDN '00
- limba latină limba italiană contra.surse: DEX '09 MDN '00
contra (prep.) contră
- 1. Împotriva (cuiva sau a ceva).exemple
- Se îndreaptă contra vântului. Luptători contra fascismului.surse: DLRLC NODEX
- eliptic Trebuie să iei atitudine, pentru sau contra.surse: DLRLC
- Ești contra mea, Haralambie. SAHIA, N. 104.surse: DLRLC
- Fulgerele adunat-au contra fulgerului care în turbarea-i furtunoasă a cuprins pămînt și mare. EMINESCU, O. I 146.surse: DLRLC
- (și) adverbial Cine-i contra, să-l vedem, Ca să-l știe soții. COȘBUC, P. I 428.surse: DLRLC
- exemple
- Atunci lumea cea gîndita pentru noi avea ființă, Și, din contra, cea aievea ne părea cu neputință. EMINESCU, O. I 141.surse: DLRLC
- De atunci n-am mai făcut nici un progres în această artă; ba chiar aș putea zice din contră! ODOBESCU, S. III 21.surse: DLRLC
- comentariu Formă gramaticală: contră.surse: DEX '09 DLRLC
-
-
- 2. În schimbul altei valori.surse: DEX '09 DLRLC DN un exempluexemple
- Biletele de teatru se vând contra cost. Se alimentează contra plată.surse: DLRLC NODEX
-
etimologie:
- limba franceză contresurse: DEX '09 DN
- limba latină limba italiană contrasurse: DEX '09 DN
contrar (adv.)
- 1. În contra, neconform cu...exemple
- Contrar celor afirmate. Contrar obiceiului meu.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba franceză contrairesurse: DEX '09 DEX '98 DN
- limba latină contrariussurse: DEX '09 DEX '98 DN
contrar (prep.)
- 1. Contra, împotriva cuiva sau a ceva.surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: contra (prep.) împotriva
etimologie:
- limba franceză contrairesurse: DEX '98 DEX '09
- limba latină contrariussurse: DEX '98 DEX '09
contra (vb.)
- 1. (Despre persoane) A întrerupe, exprimând o opinie contrară.surse: DEX '09 DN NODEX sinonime: contrazice
- 1.1. reflexiv (Despre adepții unor opinii, teze etc.) A discuta în contradictoriu (cu cineva); a se contrazice.surse: NODEX
-
- 2. (La box, scrimă, lupte, judo) A da o contră.surse: DEX '09 DN
- 3. (La bridge) A se opune, a cere o amendă dublă.surse: DEX '09 DN
etimologie:
- limba franceză contrersurse: DEX '09 DN
contră
- 1. Lovitură promptă de răspuns a unui sportiv la un atac lansat de adversarul său (la box, scrimă, judo, lupte etc.).surse: DEX '09 DN
- 1.1. Acțiunea de a contra la bridge.surse: DN
-
etimologie:
- limba franceză contresurse: DEX '09 DEX '98 DN