5 definiții pentru contra (pref.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cóntra1- [At: DEX2 / E: fr contre, it contra] Element de compunere cu sensul de „împotriva”, „opus”.

CONTRA1- Element de compunere cu sensul „împotriva”, „opus”, care servește la formarea unor substantive, a unor adjective sau a unor verbe. – Din fr. contre-, lat., it. contra.

CONTRA1- Element de compunere cu sensul „împotriva”, „opus”, care servește la formarea unor substantive, a unor adjective sau a unor verbe. – Din fr. contre-, lat., it. contra.

CONTRA1- Element de compunere arătînd, în general, opunere, reacțiune, contrast, care servește la formarea unor substantive ca contracandidat sau a unor verbe ca contraataca, contrabalansa etc.

CÓNTRA prep. 1. Împotriva (cuiva sau a ceva). ◊ Din contra = dimpotrivă. 2. În schimbul (altei valori). // adv. Împotriva cuiva; cu totul altfel. // Element prim de compunere savantă care înseamnă „opus”, „împotriva”. [< lat., it. contra, cf. fr. contre-].

CONTRA1- pref. „opus” (spațial și temporal), „împotrivă”; „din nou”; „neconform”; „inferior ierarhic”. (< fr. contra-, cf. lat. contra)

Intrare: contra (pref.)
contra4 (pref.) element de compunere prefix
prefix (I7-P)
  • contra

contra (pref.)

  • 1. Element de compunere cu sensul „împotriva”, „opus”, care servește la formarea unor substantive, a unor adjective sau a unor verbe.
    surse: DEX '09 DLRLC
  • diferențiere „opus” (spațial și temporal), „împotrivă”; „din nou”; „neconform”; „inferior ierarhic”.
    surse: MDN '00

etimologie: