2 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘUMENÍT, -Ă, șumeniți, -te, adj. (Reg.) Amețit de băutură; cherchelit. – V. șumeni.

șumenit, ~ă a [At: LM / Pl: ~iți, ~e / E: șumeni] (Trs) Șumen (1).

ȘUMENÍT, -Ă, șumeniți, -e, adj. (Reg.) Amețit de băutură; cherchelit. – V. șumeni.

ȘUMENÍ, șumenesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se ameți de băutură; a se chercheli. – Din șumen.

ȘUMENÍ, șumenesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se ameți de băutură; a se chercheli. – Din șumen.

șumeni vr [At: LB / Pzi: ~nesc / E: șumen] (Reg) A se îmbăta.

ȘUMENÍ, șumenesc, vb. IV. Refl. (Transilv.) A se ameți de băutură; a se chercheli, a se afuma. Gustînd din cele vinuri scumpe, s-a șumenit și s-a culcat. RETEGANUL, P. II 74.

șumănésc v. tr. (d. șumăn). Mold. Trans. Rar. Îmbăt: se șumănise toțĭ. V. desșumenesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!șumeni (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se șumenește, imperf. 3 sg. se șumenea; conj. prez. 3 să se șumenească

șumení vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șumenésc, imperf. 3 sg. șumeneá; conj. prez. 3 sg. și pl. șumeneáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘUMENÍT adj. v. amețit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat.

șumenit adj. v. AMEȚIT. BĂUT. BEAT. CHERCHELIT. ÎMBĂTAT. TURMENTAT.

ȘUMENÍ vb. v. ameți, chercheli, îmbăta, turmenta.

șumeni vb. v. AMEȚI. CHERCHELI. ÎMBĂTA. TURMENTA.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șumenít, șumenítă, șumeníți, șumeníte, adj. (reg.) amețit de băutură; cherchelit, beat.

șumenít, -ă, șumeniți, -te, adj. – (reg.) Amețit, beat, turmentat. – Din șumeni (DEX, MDA).

șumení, șumenésc, vb. IV refl. (reg.) a se ameți de băutură; a se chercheli, a se îmbăta.

șumení, vb. refl. – (reg.) A se îmbăta, a se pili: „Închină mamei și tatei / Doar ei s-or șumeni” (Bârlea, 1924: 87). – Din șuman, șumăn, șumen „beat” (DEX, MDA).

șumení, vb. refl. – A se îmbăta, a se pili: „Închină mamei și tatei / Doar ei s-or șumeni” (Bârlea 1924: 87). – Din șuman, șumăn „beat”.

Intrare: șumenit
șumenit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șumenit
  • șumenitul
  • șumenitu‑
  • șumeni
  • șumenita
plural
  • șumeniți
  • șumeniții
  • șumenite
  • șumenitele
genitiv-dativ singular
  • șumenit
  • șumenitului
  • șumenite
  • șumenitei
plural
  • șumeniți
  • șumeniților
  • șumenite
  • șumenitelor
vocativ singular
plural
Intrare: șumeni
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șumeni
  • șumenire
  • șumenit
  • șumenitu‑
  • șumenind
  • șumenindu‑
singular plural
  • șumenește
  • șumeniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șumenesc
(să)
  • șumenesc
  • șumeneam
  • șumenii
  • șumenisem
a II-a (tu)
  • șumenești
(să)
  • șumenești
  • șumeneai
  • șumeniși
  • șumeniseși
a III-a (el, ea)
  • șumenește
(să)
  • șumenească
  • șumenea
  • șumeni
  • șumenise
plural I (noi)
  • șumenim
(să)
  • șumenim
  • șumeneam
  • șumenirăm
  • șumeniserăm
  • șumenisem
a II-a (voi)
  • șumeniți
(să)
  • șumeniți
  • șumeneați
  • șumenirăți
  • șumeniserăți
  • șumeniseți
a III-a (ei, ele)
  • șumenesc
(să)
  • șumenească
  • șumeneau
  • șumeni
  • șumeniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șumenit, șumeniadjectiv

etimologie:
  • vezi șumeni DEX '09 DEX '98

șumeni, șumenescverb

etimologie:
  • șumen DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.