20 de definiții pentru șperlă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘPÉRLĂ s. f. (Reg.) Cenușă încă fierbinte care acoperă jarul; spuză. ◊ Expr. A da pe cineva prin șperlă = a se purta rău cu cineva, a-l maltrata; a pune pe cineva într-o situație penibilă. A o da prin șperlă = a o păți. – Et. nec.

șperlă sf [At: ECONOMIA, 12/9 / V: (reg) spârlă, sp~, șpir~, șup~ / Pl: ~le / E: ns cf srb sprljiti „a arde”, rom pârli] 1 (Reg) Cenușă încă fierbinte care acoperă cărbunii Si: spuză. 2 (Reg; îe) A da (pe cineva) prin ~ A pune (pe cineva) într-o situație penibilă (dându-l de gol, facându-l de râs, batjocorindu-l). 3 (Reg; îae) A trata (pe cineva) cu asprime (certându-l, bătându-l). 4 (Reg; îe) A arunca sau a azvârli (cuiva) (cu) ~ în ochi sau a da cu ~ în ochii lumii A induce în eroare (pe cineva), pentru a-l împiedica să aprecieze exact o situație, un fapt etc. 5 (Reg; îae) A denatura realitatea, adevărul. 6 (Reg; îe) A se face (tot) ~ A se distruge (2). 7 (Reg; îe) A o da prin ~ A o păți. 8 (Trs; îf speria) Cenușă de paie1. 9 (Mol; Trs) Jar. 10 (Reg; rar) Funingine. 11 (Buc; Mar) Praf. 12 (Reg; fig) Femeie sprintenă, vioaie.

ȘPÉRLĂ s. f. (Reg.) Cenușă încă fierbinte care acoperă cărbunii; spuză ◊ Expr. A da pe cineva prin șperlă = a se purta rău cu cineva, a-l maltrata; a pune pe cineva într-o situație penibilă. A o da prin șperlă = a o păți. – Et. nec.

ȘPÉRLĂ s. f. Cenușă de culoare deschisă, încă fierbinte, care acoperă cărbunii cînd se trece flacăra; spuză. Mutu rîdea cu lacrimi și pufnea lîngă foc, de și-a umplut genele de șperlă. SADOVEANU, P. M. 280. În bordei era un moșneag bătrîn, bătrîn, care ședea dinaintea focului c-o bucățică de mămăligă de trei zile, și tot o învîrtea prin cea șperlă, cînd pe-o parte, cînd pe alta. ȘEZ. VI 88. ◊ Expr. A da pe cineva prin șperlă = a se purta rău cu cineva, a maltrata. Cred că nu mă vei da prin șperlă și nu-l vei lăsa să mă bată. CREANGĂ, A. 111. A o da prin șperlă = a o păți. Bietul boier a dat-o și el prin șperlă. I. CR. IV 95.

ȘPÉRLĂ ~e f. reg.1) Cenușă fină, albicioasă, care se formează pe suprafața jăraticului; spuză. ◊ A da prin ~ a) a trata cu brutalitate; b) a pune într-o situație neplăcută. 2) Copil vioi și zburdalnic. /Orig. nec.

șperlă f. Mold. cenușă de cărbuni aprinși: a arunca șperlă în ochi; a da prin șperlă, a prinde cu minciuni (metaforă luată dela frigerea fripturei); cred că nu mă vei da prin șperlă și nu-l vei lăsa să mă bată CR. [Cf. croat SPÈRLITI, a arde (v. pară)].

sperlă1 [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: ~le, ~lea sf, spâr~ a / Pl: ~le / E: ns cf sperli] 1-4 sf, a (Trs) (Animal sau pasăre) care are părul sau penele zburlite.

spérlă (sud) și șpérlă (nord) f. pl. e (ung. pernye, spuză, cenușă caldă, de unde vine și ardelenescu perneŭ, colb. V. pîrnaĭe). Cenușă foarte supțire saŭ fumegătură de lampă care se depune ca colbu pin camere. A da cu șperlă (orĭ cu colb) în ochiĭ lumiĭ, a căuta să înșelĭ lumea ca să nu vadă vițiĭ evidente. A da pin sperlă (fam.), a terfeli, a tărbăci, a bate saŭ a ocărî. V. pospaĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șpérlă (reg.) s. f., g.-d. art. șpérlei

șpérlă s. f., g.-d. art. șpérlei; pl. șpérle


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘPÉRLĂ s. v. jar, jăratic, jărăgăi, praf, pulbere, spuză.

șperlă s. v. JAR. JĂRĂGĂI. JERATIC. PRAF. PULBERE. SPUZĂ.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șpérlă, șperle, (sperlă), s.f. – (reg.) 1. Cenușă fierbinte amestecată cu jăratic; spuză. 2. Praf, pulbere: „Și, Doamne, ce furtuni veneau înaintea ei (a Dochiei) și după ea și ziceau că se va face șperlă” (Bilțiu, 1999: 90; Săliștea de Sus). – Et. nec. (DER, DEX); cf. srb. sprljiti „a arde” (MDA).

șpérlă, -e, (sperlă), s.f. – 1. Cenușă fierbinte amestecată cu jăratic; spuză. 2. Praf, pulbere: „Și, Doamne, ce furtuni veneau înaintea ei (a Dochiei) și după ea și ziceau că se va face șperlă” (Bilțiu 1999: 90; Săliștea de Sus). – Et. nec. (DER, DEX).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a arunca șperlă-n ochi expr. (intl.) a amăgi, a înșela.

a da prin șperlă expr. 1. a se purta rău (cu cineva); a maltrata (pe cineva). 2. a trăda; a părăsi (pe cineva).

a o da prin șperlă expr. a o păți.

a zvârli praf / șperlă în ochii cuiva expr. a induce pe cineva în eroare, a încerca să înșele pe cineva.

Intrare: șperlă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șperlă
  • șperla
plural
genitiv-dativ singular
  • șperle
  • șperlei
plural
vocativ singular
plural

șperlă

  • 1. regional Cenușă încă fierbinte care acoperă jarul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: spuză attach_file 2 exemple
    exemple
    • Mutu rîdea cu lacrimi și pufnea lîngă foc, de și-a umplut genele de șperlă. SADOVEANU, P. M. 280.
      surse: DLRLC
    • În bordei era un moșneag bătrîn, bătrîn, care ședea dinaintea focului c-o bucățică de mămăligă de trei zile, și tot o învîrtea prin cea șperlă, cînd pe-o parte, cînd pe alta. ȘEZ. VI 88.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A da pe cineva prin șperlă = a se purta rău cu cineva, a pune pe cineva într-o situație penibilă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: maltrata attach_file un exemplu
      exemple
      • Cred că nu mă vei da prin șperlă și nu-l vei lăsa să mă bată. CREANGĂ, A. 111.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A o da prin șperlă = a o păți.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Bietul boier a dat-o și el prin șperlă. I. CR. IV 95.
        surse: DLRLC

etimologie: