14 definiții pentru șopot


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘÓPOT, șopote, s. n. 1. Zgomot ușor produs de curgerea apei, de bătaia vântului, de frunze etc. 2. Zgomot de glasuri care șoptesc; p. ext. vorbire în șoaptă. ◊ Loc. adj. și adv. În șopot = în șoaptă, pe șoptite. – Din sl. sĭpŭtŭ.

șopot1 sn [At: LB / V: (reg) sf / Pl: ~e, (îvr) ~uri / E: vsl шьпотъ] 1 (Reg) Șoptire (1). 2 (Reg) Șoaptă (2). 3-4 (Reg; îljv) În ~ (Care se rostește) foarte încet. 5 Sunet (slab, continuu și monoton) produs de curgerea liniștită a apei, de mișcarea frunzelor, de bătaia vântului etc. Si: foșnet, freamăt, murmur, susur, vuiet, (reg) șâșâială (1), șâșăire (1), șâșâit (1), șopotire (2), șoșăială (1), șoșoire (1), șoșoit, șuiet1, șuietură2, șușuială (1), șușuire (1), șușuit1 (1), șușuitură (1).

ȘÓPOT, șopote, s. n. 1. Zgomot ușor produs de curgerea apei, de bătaia vântului, de frunze etc. 2. Zgomot de glasuri care șoptesc; p. ext. vorbire în șoaptă. ◊ Loc. adj. și adv. În șopot = în șoaptă, pe șoptite. – Din sl. šĩpŭtŭ.

ȘÓPOT, șopote, s. n. 1. Zgomot ușor produs de mișcarea apei, a frunzelor etc.; murmur, susur, foșnet. Un șopot ca de rece vînt prin frunze Cuprinde țarina bătrînă. BENIUC, V. 84. Auzirăm șopotul de poveste al pîrăului. SADOVEANU, O. VII 281. Și v-a dat suflet să tresară Și inimă să se-nfioare De glasul frunzelor din codru, De șopot tainic de izvoare. GOGA, P. 9. 2. Zgomot de glasuri care șoptesc; p. ext. vorbire în șoaptă. Se schimbă vorba noastră deodată-n tainic șopot. STANCU, C. 103. Dar auzi! – Cățelul latră, S-aud șopote-n ogradă. GOGA, P. 88. S-a stîns de mult pe stradă chiar cel mai palid șopot. COȘBUC, P. II 189. ◊ Loc. adj. și adv. În șopot = (care se rostește) pe șoptite; în șoaptă. În urmă, auzi o chemare în șopot: înapoi... înapoi... CAMILAR, N. I 57. Baba Irina, în șopot, o încredință că nimic nu poate fi mai lesne decît îndeplinirea acestor dorinți. SADOVEANU, O. VIII 231.

ȘÓPOT ~e n. 1) Zgomot ușor produs de cineva care șoptește. 2) fig. Zgomot continuu, ușor și monoton, produs de unele fenomene naturale (de curgerea apei, de frunzele mișcate de vânt etc.); murmur; susur. ~ul izvorului. /<sl. šipotu, bulg. šepot

șopot n. Mold. șoaptă: râul cu blând șopot. [Rus. ȘOPOTŬ].

șópot n., pl. e (var. din șipot; rus. šepot, šópot, sîrb. šapat, bg. šepot, șoaptă. V. șopotesc, șoptesc). Șoaptă multă, șopotire: destul cu șopotu și adormițĭ odată, măĭ copiĭ! Murmur, vîjîit, foșnet: șopotu vîntuluĭ pin pămătufurile stufuluĭ (Sadov. VR. 1911, 3, 335). Murmur, cĭuruire de ape: șopotu pîrăuluĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘÓPOT s. 1. v. clipocit. 2. v. foșnet.

ȘÓPOT s. v. șoaptă, șușoteală, șușotit.

șopot s. v. ȘOAPTĂ. ȘUȘOTEALĂ. ȘUȘOTIT.

ȘOPOT s. 1. clipoceală, clipocire, clipocit, murmur, susur, susurare, șoaptă, zvon, (rar) murmuială, murmureală, zuzet, (înv.) murmuit. (~ de ape.) 2. fîșîit, foșnet, freamăt, murmur, sunet, susur, susurare, șoaptă, (rar) șoșet. (~ de frunze.)

Intrare: șopot
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șopot
  • șopotul
  • șopotu‑
plural
  • șopote
  • șopotele
genitiv-dativ singular
  • șopot
  • șopotului
plural
  • șopote
  • șopotelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șopot

  • 1. Zgomot ușor produs de curgerea apei, de bătaia vântului, de frunze etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: foșnet murmur susur attach_file 3 exemple
    exemple
    • Un șopot ca de rece vînt prin frunze Cuprinde țarina bătrînă. BENIUC, V. 84.
      surse: DLRLC
    • Auzirăm șopotul de poveste al pîrăului. SADOVEANU, O. VII 281.
      surse: DLRLC
    • Și v-a dat suflet să tresară Și inimă să se-nfioare De glasul frunzelor din codru, De șopot tainic de izvoare. GOGA, P. 9.
      surse: DLRLC
  • 2. Zgomot de glasuri care șoptesc.
    exemple
    • Se schimbă vorba noastră deodată-n tainic șopot. STANCU, C. 103.
      surse: DLRLC
    • Dar auzi! – Cățelul latră, S-aud șopote-n ogradă. GOGA, P. 88.
      surse: DLRLC
    • S-a stins de mult pe stradă chiar cel mai palid șopot. COȘBUC, P. II 189.
      surse: DLRLC
    • 2.1. prin extensiune Vorbire în șoaptă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.2. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială În șopot = în șoaptă, pe șoptite.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • În urmă, auzi o chemare în șopot: înapoi... înapoi... CAMILAR, N. I 57.
        surse: DLRLC
      • Baba Irina, în șopot, o încredință că nimic nu poate fi mai lesne decît îndeplinirea acestor dorinți. SADOVEANU, O. VIII 231.
        surse: DLRLC

etimologie: