3 intrări

Articole pe această temă:

49 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘFÁRĂ2 s. f. v. sfoară.

ȘFÁRĂ1 s. f. v. sfară.

ȘFÁRĂ1 s. f. v. sfară2.

șfară f. Mold. sfoară: o șfară de mătase; fig. tot m’a tras pe șfară CR.

SFÁRĂ s. f. (Pop.) Miros greu (și fum) rezultat din arderea grăsimilor sau a cărnii, de la lumânări de seu etc.; fum înecăcios. ◊ Expr. A da sfară în țară (sau, rar, în sat, în mahala etc.) = a da de știre, a răspândi o veste. [Var.: șfáră s. f.] – Din sl. skvara.

SFOÁRĂ, sfori, s. f. 1. Fir lung obținut din împletirea sau răsucirea mai multor fibre textile (de in, cânepă, bumbac etc.) și folosit în special la legat. ◊ Expr. A întinde sfoara (prea tare sau prea mult) = a forța lucrurile, a exagera în ceva. A trage pe cineva pe sfoară = a înșela pe cineva (la socoteli). A trage sforile = a unelti în ascuns, cu abilitate. A da sfoară în țară = a da sfară în țară, v. sfară. Tras cu sfoara = foarte drept, aliniat. ♦ Fâșie fibroasă și flexibilă extrasă din anumite plante cu care se poate lega un obiect. 2. Măsură oficială folosită altădată pentru suprafețele de teren (a cărei valoare a variat după epoci). ♦ Bucată (mică) de teren agricol, de pământ de cultură. ◊ Expr. Sfoară de moșie = moșie mică, moșioară. 3. Figură de gimnastică executată șezând, cu picioarele întinse orizontal, unul înainte și altul înapoi. ◊ Sfoară în față = figura de gimnastică descrisă mai sus, executată cu picioarele depărtate lateral și cu pieptul înainte. [Var.: (reg.) șfáră, șfoáră s. f.] – Din ngr. sfóra.

ȘFOÁRĂ s. f. v. sfoară.

sfa1 sf [At: MOXA, 354/29 / V: (reg) șf~ / Pl: ~re, (înv) sfări / E: slv сквара] 1 Miros greu (cu fum înecăcios) rezultat din arderea grăsimilor, a cărnii, a (mucurilor) lumânărilor de seu etc. 2 Fum înecăcios Si: mârlăiță. 3 (Rar; îe) A da ~ în țară (Rar) A semnaliza un pericol sau a vesti ceva prin aprindere de focuri în anumite locuri. 4 (Pop; rar; îe) A da ~ în țară (sau în sat, în mahala etc.) A anunța (1). 5 (Înv) Jertfă adusă divinităților păgâne (prin sacrificiu și ardere pe altar). 6 (Înv) Jertfă umană.

sfoa [At: ANON. CAR. / V: (îrg) sfa, șfa (Pl: șferi, șfere, șfări), (înv) sfo, sva, (reg) svoa~, șfoa~, ișf~ / Pl: ~ori și (reg) ~re / E: ns cf slv съвора, ucr свора] 1 sf Fir lung obținut din împletirea mai multor fibre textile (de in, de cânepă, de bumbac etc.), care se întrebuințează mai ales la legat Si: (reg) strajă, șpagat, șpargă1, (înv) ață. 2 sf (Îla; d. ornamente) În ~ În formă de șnur, sau de linie ieșită în relief. 3 sf (Fam; îlv) A trage (pe cineva) pe ~ A înșela (pe cineva). 4 sf (Îlv) A trage (sau a învârti) ~orile A unelti în ascuns, cu abilitate. 5 sf (Rar; îlv) A ține (ceva) ~ A continua (ceva). 6 sf (Îlv) A întinde ~ (prea tare sau prea mult) A fi obraznic. 7 sf (Îlv) A ține în mână ~orile A stăpâni. 8 sf (Îal) A domina (1). 9 sf (Îe; pcf „sfară”) A da ~ (în țară, rar, în târg, în mahala, în sat etc.) A răspândi o veste. 10 sf (Reg; îe) A lega (pe cineva) ~ A lega foarte strâns. 11 sf (Îlv) A trage (sau a așeza) cu ~ra (sau ca după ~) A alinia (1). 12 sf (Pop; șîs ~ cu plumb) Fir cu plumb. 13 sf (Rar) Șuviță fibroasă și flexibilă extrasă din anumite plante, folosită la legat. 14 sf Lucruri înșirate pe o sfoară (1). 15 av (În legătură cu verbe de mișcare) Fără să se abată din drum Si: direct. 16-17 sf (Rar) Sfor2 (1-2). 18 sf Unitate de măsură (agrară) folosită la calcularea suprafețelor de teren (a cărei valoare a variat de la o epocă la alta). 19 sf (De obicei urmat de determinări ca „de pământ”, „de moșie”, „de țarină” etc.) Suprafață de teren arabil de dimensiuni reduse, având de obicei forma unei fâșii înguste. 20 sf Figură de gimnastică sau de balet care constă în menținerea trunchiului în poziție verticală și cu picioarele întinse complet (în unghi drept cu trunchiul) pe aceeași linie, în direcții opuse Si: șpagat. 21 sf (Îs) ~ în față Sfoară (20) executată cu picioarele depărtate lateral și cu pieptul înainte. 22 sf (Reg) Pripon. 23 sf (Rar) Undiță. 24 sf Strună (a ferăstrăului).

SFÁRĂ s. f. Miros greu (și fum) rezultat din arderea grăsimilor sau a cărnii, de la lumânări de seu etc.; fum înecăcios. ◊ Expr. A da sfară în țară (sau, rar, în sat, în mahala etc.) = a da de știre, a răspândi o veste. [Var.: șfáră s. f.] – Din sl. skvara.

SFOÁRĂ, sfori, s. f. 1. Fir lung obținut din împletirea sau răsucirea mai multor fibre textile (de in, cânepă, bumbac etc.) și folosit în special la legat. ◊ Expr. A întinde sfoara (prea tare sau prea mult) = a forța lucrurile, a exagera în ceva. A trage pe cineva pe sfoară = a înșela pe cineva (la socoteli). A trage sforile = a unelti în ascuns, cu abilitate. A da sfoară în țară = a răspândi o veste, un zvon; a da de știre. Tras cu sfoara = foarte drept, aliniat. ♦ Fâșie fibroasă și flexibilă extrasă din anumite plante, cu care se poate lega un obiect. 2. Măsură oficială folosită altădată pentru suprafețele de teren (a cărei valoare a variat după epoci). ♦ Bucată (mică) de teren agricol, de pământ de cultură. ◊ Expr. Sfoară de moșie = moșie mică, moșioară. 3. Figură de gimnastică executată șezând, cu picioarele întinse orizontal, unul înainte și altul înapoi. ◊ Sfoară în față = figura de gimnastică descrisă mai sus, executată cu picioarele depărtate lateral și cu pieptul înainte. [Var.: (reg.) șfáră, șfoáră s. f.] – Probabil din ngr. sfóra.

SFÁRĂ2 s. f. Fum înecăcios și miros greu rezultat din arderea grăsimilor; p. ext. fum, coloană de fum. (Atestat în forma șfară) Aprindeau pe corhane mai multe focuri decît aveau stîni; și răzășii, din depărtarea la care se aflau, numărau șfară de fum după șfară de fum. SADOVEANU, N. P. 191. ◊ Expr. A da sfară în țară (sau, rar, în sat, în mahala etc.) = a da de știre, a răspîndi o veste. Sfară se dete în țară de această fericită întîmplare. ISPIRESCU, L. 141. Variantă: șfáră s. f.

SFOÁRĂ, sfori, s. f. 1. Fir lung și gros obținut din împletirea mai multor fibre textile și folosit în special la legat obiecte. La nouă erau în paturi, în aceeași odaie cu geamantanele, care se odihneau în mijloc, lîngă două boccele legate foarte rău cu o sfoară. BASSARABESCU, V. 44. [Părintele Duhu] și-a atîrnat la piept o cruce mare de lemn, legată cu sfoară groasă de cînepă. CREANGĂ, A. 138. Manole-ncepea, Sforile-ntindea, Lucrul că-mi zorea, Zidul că-mi zidea. TEODORESCU, P. P. 462. ◊ (În metafore și comparații) Vinele gîtului se umflaseră sfori groase. C. PETRESCU, Î. II 106. (Cu aluzie la linia neîntreruptă, dreaptă a firului) Deși era zece noaptea și interogatorul dura de la două după-amiază, totuși magistratul se simțea în stare să-l ție sfoară pînă a doua zi dimineața. POPA, V. 226. Să vină sfoară acasă. RETEGANUL, P. IV 25. ◊ Sfoara apei = sforul apei, v. sfor. Nu aveam cum s-o ținem mereu pe sfoara apei. V. ROM. octombrie 1953, 5. ◊ Expr. A întinde sfoara (prea tare sau prea mult) = a forța lucrurile. În zadar am rostit: Nu întindeți sfoara prea tare... ALECSANDRI, T. I 304. A trage pe cineva pe sfoară = a înșela pe cineva (la socoteli). Cine avea curaj mai mult își trăgea pe sfoară patronul la vreo cumpărătură. PAS, Z. I 258. Rîdea-n el cînd se gîndea cum are să tragă toată lumea pe sfoară. SLAVICI, O. I 325. Vrei să mă tragi pe sfoară, tu, pe mine? CARAGIALE, O. III 55. A trage sforile = a unelti în ascuns, cu abilitate. Take Georgescu trăgea sforile, cultivînd un vag spirit corporatist. PAS, Z. I 301. Tras cu sfoara = drept, aliniat. Nu poate tăgădui că ulițile orașelor europenești, trase cu sfoara, au multă monotonie și obosesc vederea. NEGRUZZI, S. I 70. (Impropriu). A da sfoară în țară = a da sfară în țară, v. sfară. Și-l făcu să dea sfoară în țară că cine se va găsi ca să lecuiască pe împărăteasa... va dobîndi de la dînsul multe daruri și mari bogății. POPESCU, B. II 4. (Cu parafrazarea expresiei) A dat sfoară prin mahala despre cele ce aflase. PAS, Z. I 86. ♦ Fîșie fibroasă și flexibilă extrasă din anumite plante, cu care se poate lega un obiect. Am mamă-n deal și-albastră-i haina ei, Dar n-are brîu și-adună sfori de tei. COȘBUC, P. I 288. 2. Măsură oficială folosită altădată pentru suprafețe de teren. Pogoanele țăranilor sînt mai mici la măsurătoare și ale proprietarilor sînt mai mari. Sfoara la pogonul omului se scurtează, la a moșierului se lungește. PAS, Z. II 26. ♦ Teren agricol, pămînt de cultură. Fata a adus la casa bărbatului lacra cu țoale, zestrea într-o sfoară de pămînt, în vite. STANCU, D. 278. Micul acest proprietar... are o sfoară ca de 20 pînă la 25 fălci de pămînt. I. IONESCU, D. 194. ◊ Expr. Sfoară de moșie = moșie mică; moșioară. Casa... spunea că e modestă, ca și sfoara de moșie, de nu știu cîte pogoane. C. PETRESCU, Î. II 237. Bine-ți merge, părințele! mai cumpărași o sfoară de moșie. CARAGIALE, O. I 354. 3. Figură de gimnastică, constînd în șederea pe jos cu picioarele întinse orizontal, unul înainte și altul înapoi. ◊ Sfoară în față = aceeași poziție de gimnastică, cu picioarele depărtate lateral și cu pieptul înainte. – Variante: șfoáră (CREANGĂ, A. 33), sfáră, sferi (ALECSANDRI, P. P. 103), șfáră, șferi (CREANGĂ, P. 236, SEVASTOS, C. 254), s. f.

arată toate definițiile

Intrare: șfară
șfară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: sfară (fum)
sfară1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfa
  • sfara
plural
  • sfare
  • sfarele
genitiv-dativ singular
  • sfare
  • sfarei
plural
  • sfare
  • sfarelor
vocativ singular
plural
șfară2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șfa
  • șfara
plural
  • șfare
  • șfarele
genitiv-dativ singular
  • șfare
  • șfarei
plural
  • șfare
  • șfarelor
vocativ singular
plural
sfară2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F51)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfa
  • sfara
plural
  • sfări
  • sfările
genitiv-dativ singular
  • sfări
  • sfării
plural
  • sfări
  • sfărilor
vocativ singular
plural
șfară1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șfa
  • șfara
plural
  • șferi
  • șferile
genitiv-dativ singular
  • șferi
  • șferii
plural
  • șferi
  • șferilor
vocativ singular
plural
Intrare: sfoară
substantiv feminin (F59)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfoa
  • sfoara
plural
  • sfori
  • sforile
genitiv-dativ singular
  • sfori
  • sforii
plural
  • sfori
  • sforilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F59)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șfoa
  • șfoara
plural
  • șfori
  • șforile
genitiv-dativ singular
  • șfori
  • șforii
plural
  • șfori
  • șforilor
vocativ singular
plural
sfară2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F51)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfa
  • sfara
plural
  • sfări
  • sfările
genitiv-dativ singular
  • sfări
  • sfării
plural
  • sfări
  • sfărilor
vocativ singular
plural
șfară2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șfa
  • șfara
plural
  • șfare
  • șfarele
genitiv-dativ singular
  • șfare
  • șfarei
plural
  • șfare
  • șfarelor
vocativ singular
plural
șfară1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șfa
  • șfara
plural
  • șferi
  • șferile
genitiv-dativ singular
  • șferi
  • șferii
plural
  • șferi
  • șferilor
vocativ singular
plural
sfară1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfa
  • sfara
plural
  • sfare
  • sfarele
genitiv-dativ singular
  • sfare
  • sfarei
plural
  • sfare
  • sfarelor
vocativ singular
plural

sfară (fum) șfară

  • 1. Miros greu (și fum) rezultat din arderea grăsimilor sau a cărnii, de la lumânări de seu etc.; fum înecăcios.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
    exemple
    • Aprindeau pe corhane mai multe focuri decît aveau stîni; și răzășii, din depărtarea la care se aflau, numărau șfară de fum după șfară de fum. SADOVEANU, N. P. 191.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A da sfară în țară (sau, rar, în sat, în mahala etc.) = a da de știre, a răspândi o veste.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Sfară se dete în țară de această fericită întîmplare. ISPIRESCU, L. 141.
        surse: DLRLC

etimologie:

sfoară șfoară sfară șfară

  • 1. Fir lung obținut din împletirea sau răsucirea mai multor fibre textile (de in, cânepă, bumbac etc.) și folosit în special la legat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX diminutive: sforicică 6 exemple
    exemple
    • La nouă erau în paturi, în aceeași odaie cu geamantanele, care se odihneau în mijloc, lîngă două boccele legate foarte rău cu o sfoară. BASSARABESCU, V. 44.
      surse: DLRLC
    • [Părintele Duhu] și-a atîrnat la piept o cruce mare de lemn, legată cu sfoară groasă de cînepă. CREANGĂ, A. 138.
      surse: DLRLC
    • Manole-ncepea, Sforile-ntindea, Lucrul că-mi zorea, Zidul că-mi zidea. TEODORESCU, P. P. 462.
      surse: DLRLC
    • metaforic în comparații Vinele gîtului se umflaseră sfori groase. C. PETRESCU, Î. II 106.
      surse: DLRLC
    • metaforic în comparații Deși era zece noaptea și interogatorul dura de la două după-amiază, totuși magistratul se simțea în stare să-l ție sfoară pînă a doua zi dimineața. POPA, V. 226.
      surse: DLRLC
    • metaforic în comparații Să vină sfoară acasă. RETEGANUL, P. IV 25.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Sfoara apei = sforul apei.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Nu aveam cum s-o ținem mereu pe sfoara apei. V. ROM. octombrie 1953, 5.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A întinde sfoara (prea tare sau prea mult) = a forța lucrurile, a exagera în ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: exagera un exemplu
      exemple
      • În zadar am rostit: Nu întindeți sfoara prea tare... ALECSANDRI, T. I 304.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A trage pe cineva pe sfoară = a înșela pe cineva (la socoteli).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: înșela (amăgi) 3 exemple
      exemple
      • Cine avea curaj mai mult își trăgea pe sfoară patronul la vreo cumpărătură. PAS, Z. I 258.
        surse: DLRLC
      • Rîdea-n el cînd se gîndea cum are să tragă toată lumea pe sfoară. SLAVICI, O. I 325.
        surse: DLRLC
      • Vrei să mă tragi pe sfoară, tu, pe mine? CARAGIALE, O. III 55.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A trage sforile = a unelti în ascuns, cu abilitate.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: unelti un exemplu
      exemple
      • Take Georgescu trăgea sforile, cultivînd un vag spirit corporatist. PAS, Z. I 301.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie impropriu A da sfoară în țară = a da sfară în țară,
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Și-l făcu să dea sfoară în țară că cine se va găsi ca să lecuiască pe împărăteasa... va dobîndi de la dînsul multe daruri și mari bogății. POPESCU, B. II 4.
        surse: DLRLC
      • A dat sfoară prin mahala despre cele ce aflase. PAS, Z. I 86.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie Tras cu sfoara = foarte drept.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: aliniat (adj.) un exemplu
      exemple
      • Nu poate tăgădui că ulițile orașelor europenești, trase cu sfoara, au multă monotonie și obosesc vederea. NEGRUZZI, S. I 70.
        surse: DLRLC
    • 1.7. Mulțime de obiecte similare înșirate pe astfel de fir.
      surse: NODEX sinonime: șirag un exemplu
      exemple
      • O sfoară de ardei.
        surse: NODEX
    • 1.8. Fâșie fibroasă și flexibilă extrasă din anumite plante, cu care se poate lega un obiect.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Am mamă-n deal și-albastră-i haina ei, Dar n-are brîu și-adună sfori de tei. COȘBUC, P. I 288.
        surse: DLRLC
  • 2. Măsură oficială folosită altădată pentru suprafețele de teren (a cărei valoare a variat după epoci).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
    exemple
    • Pogoanele țăranilor sînt mai mici la măsurătoare și ale proprietarilor sînt mai mari. Sfoara la pogonul omului se scurtează, la a moșierului se lungește. PAS, Z. II 26.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Bucată (mică) de teren agricol, de pământ de cultură.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Fata a adus la casa bărbatului lacra cu țoale, zestrea într-o sfoară de pămînt, în vite. STANCU, D. 278.
        surse: DLRLC
      • Micul acest proprietar... are o sfoară ca de 20 pînă la 25 fălci de pămînt. I. IONESCU, D. 194.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie Sfoară de moșie = moșie mică.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: moșioară 2 exemple
      exemple
      • Casa... spunea că e modestă, ca și sfoara de moșie, de nu știu cîte pogoane. C. PETRESCU, Î. II 237.
        surse: DLRLC
      • Bine-ți merge, părințele! mai cumpărași o sfoară de moșie. CARAGIALE, O. I 354.
        surse: DLRLC
  • 3. Figură de gimnastică executată șezând, cu picioarele întinse orizontal, unul înainte și altul înapoi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 3.1. Sfoară în față = figura de gimnastică descrisă mai sus, executată cu picioarele depărtate lateral și cu pieptul înainte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: