2 intrări

31 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNTÂLNÍRE, întâlniri, s. f. Acțiunea de a (se) întâlni. ♦ Meci. – V. întâlni.

ÎNTÂLNÍRE, întâlniri, s. f. Acțiunea de a (se) întâlni. ♦ Meci. – V. întâlni.

întâlnire sf [At: CONACHI, P. 85 / V: ~tăl~ / Pl: ~ri / E: întâlni] 1 Nimerire a cuiva sau a ceva Si: întâlniș (1), întâlnit1 (1). 2-3 Întrevedere cu cineva în urma unei înțelegeri prealabile Si: întâlniș (2-3), întâlnit1 (2-3), (îrg) întâmpinare (3), întâmpinat1 (2). 4 Aflare în prezența cuiva sau a ceva Si: întâlnit1 (4). 5-6 (Intersectare sau) tangență într-un punct a liniilor geometrice sau topografice Si: întâlnit1 (5-6). 7 Competiție sportivă.

ÎNTÂLNÍRE ~i f. 1) v. A ÎNTÂLNI și A SE ÎNTÂLNI. 2) Competiție sportivă; meci. /v. a întâlni

ÎNTÂLNÍ, întâlnesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. recipr. A da întâmplător de cineva sau de ceva; a se încrucișa în drum cu cineva. ♦ (Despre linii geometrice sau topografice) A (se) atinge, a (se) intersecta într-un punct. 2. Refl. recipr. A se vedea cu cineva în urma unei înțelegeri prealabile; a avea întrevedere cu cineva. 3. Tranz. A găsi; a descoperi. ♦ (De obicei în construcții negative) A da peste..., a avea parte de... 4. Tranz. și refl. A (se) găsi, a (se) afla. 5. Tranz. și refl. recipr. A avea pe cineva drept adversar într-o competiție sportivă; a se lupta, a se confrunta cu cineva într-o competiție sportivă. – În + tâlni (înv. „a întâlni”, probabil < magh.).

întălni v vz întâlni

întâlni [At: PALIA (1581), ap. C. CR. 72/25 / V: (îrg) ~tăl~ / Pzi: ~nesc / E: în- + tâlni] 1-2 vtrr A da de cineva sau de ceva. 3-4 vrr A se vedea cu cineva în urma unei înțelegeri prealabile Si: (îvp) a întâmpina (2). 5-6 vtr A se afla în prezența cuiva sau a ceva. 7-8 vtru (Gmt; d. linii) A (se) atinge. 9-10 vtru (Gmt; d. linii) A (se) intersecta într-un punct. 11 vru (Înv) A se întâmpla. 12 vt (Îrg) A ținti ceva. 13 vt A găsi. 14 vt A descoperi. 15 vt A da peste ceva. 16 A avea parte de ceva. 17-18 vtr A (se) afla. 19-20 vtr A avea pe cineva drept adversar într-o competiție sportivă Si: a se lupta, a se confrunta. 21 vtf A face să fie împreună.

ÎNTÂLNÍ, întâlnesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. recipr. A da de cineva sau de ceva; a se afla în prezența cuiva sau a ceva. ♦ (Despre linii geometrice sau topografice) A (se) atinge, a (se) intersecta într-un punct. 2. Refl. recipr. A se vedea cu cineva în urma unei înțelegeri prealabile; a avea întrevedere cu cineva. 3. Tranz. A găsi; a descoperi. ♦ (De obicei în construcții negative) A da peste..., a avea parte de... 4. Tranz. și refl. A (se) găsi, a (se) afla. 5. Tranz. și refl. recipr. A avea pe cineva drept adversar într-o competiție sportivă; a se lupta, a se confrunta cu cineva într-o competiție sportivă. – În + tâlni (Înv. „a întâlni”, probabil < magh.).

ÎNTÎLNÍ, întîlnesc, vb. IV. 1. Tranz. A da în cale de cineva sau de ceva, a se încrucișa pe drum cu cineva sau cu ceva (din întîmplare). Îl întîlnea întotdeauna, prezent la aceleași ore. C. PETRESCU, C. V. 127. Că-n amiazi venind pe vale, Întîlnii pe Lina-n cale. COȘBUC, P. I 49. Mi-aduc aminte că l-am întîlnit o dată prin zmeuriș. CREANGĂ, P. 31. ◊ Fig. (Cu complementul «ochii»,«privirea») Îi întîlni ochii negri. DUMITRIU, N. 150. Căpitanul mi-a întîlnit privirea și a rămas ca o linie. CAMIL PETRESCU, U. N. 16. ♦ Refl. (Cu determinări introduse prin prep. «cu») Acolo se întîlni cu zmeul. ISPIRESCU, L. 27. De-acolo mergînd mai departe, iaca se întîlnește și cu cățelușa. CREANGĂ, P. 291. Într-o zi cu dulce soare, Mărioara se-ntîlnea C-un străin care venea. ALECSANDRI, P. I 96. ◊ Refl. reciproc. Carul și tractorul se întîlniră în drum, cotiră împreună, merseră pînă-ntr-o văiugă. CAMILAR, TEM. 47. Ne-am întîlnit într-o sară-amîndoi... Și-am umblat o sară, numai noi. D. BOTEZ, P. O. 75. Sînt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece Din ceasul sfînt în care ne-ntîlnirăm. EMINESCU, O. I 120. ♦ Tranz. fact. (Rar) Cînd ți-i dor, mîndră, de mine, Du-te-n codru la un spine Ș-acolo te jeluiește, Doar dumnezeu ne-ntîlnește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 118. Dar eu n-am cap să te uit, Că cu gîndul te-aș uita, Nu mă lasă inima; Visul iar mă necăjește Și cu tine mă-ntîlnește! id. ib. 164. ♦ Refl. reciproc. (Despre linii geometrice sau topografice) A se uni într-un punct. (În contexte figurate) Parcă drumurile oamenilor se-ntîlnesc numaidecît. SADOVEANU, O. VII 44. ♦ A da peste ceva neplăcut (piedici, greutăți). Lăpușneanul nu întîlnise nici o împedicare în drumul său. NEGRUZZI, S. I 142. 2. Refl. și refl. reciproc. A ajunge în același loc cu cineva, în urma unei înțelegeri. Spune-mi locul și ora unde ne întîlnim. C. PETRESCU, C. V. 255. Se întîlni Andrei cu Mihai-vodă. BĂLCESCU, O. II 258. Ne-om întîlni la cutare fîntînă. ȘEZ. III 5. 3. Tranz. Fig. A găsi. În limba scrierilor lui Budai-Deleanu întîlnim multe regionalisme.De cînd colindă ținuturile acestea n-a întîlnit un astfel de entuziasm. SAHIA, N. 67. ♦ Refl. (De obicei în construcții negative, urmat de determinări introduse prin prep. «cu») A nu mai găsi, a nu mai avea parte de... Dar nu s-a mai întîlnit cu postul de capuchehaia pe care-l uzurpase frate-său. GHICA, S. 369. 4. Refl. reciproc. A ajunge față în față, pentru a-și măsura forțele, a se ciocni cu cineva (într-un duel, într-o luptă, într-o competiție sportivă). V. încăiera. Cele două campioane de ping-pong s-au întîlnit în sala sporturilor.Armatele dușmane s-au întîlnit în zori. ALECSANDRI, P. II 158.

ÎNTÎLNÍRE, întîlniri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) întîlni; p. ext. întrevedere. Tocmai cînd soarele e dasupra amiezului, ea sosește la locul de întîlnire al vînătorilor. ODOBESCU, S. III 16. De mult doream să am o întîlnire cu d-ta. ALECSANDRI, T. 312. Puțină vreme după întîlnirea ce am văzut că a avut cu ea... îi scrise. NEGRUZZI, S. I 25. 2. (Sport) Întrecere, meci, partidă. Azi s-a disputat întîlnirea de hochei pe gheață.Cu genunchii goi și tricoul vărgat, alb și portocaliu, proaspăt întors de la o întîlnire-antrenament. C. PETRESCU, Î. II 216.

întâlníre-dezbátere s. f. Întâlnire la care se dezbat anumite probleme ◊ „De curând, Mediașul a găzduit o interesantă întâlnire-dezbatere a teatrelor populare.” Sc. 26 XII 73 p. 6. ◊ „Din inițiativa unui grup de foști luptători în rezistența franceză, a avut loc la Paris o întâlnire-dezbatere pe tema «Spania astăzi».” R.l. 4 VI 76 p. 8 (din întâlnire + dezbatere)

A SE ÎNTÂLNÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre persoane) A veni în același loc și în același timp (în urma unei înțelegeri prealabile sau întâmplător). 2) (despre ființe sau obiecte în mișcare) A trece prin același loc, venind în întâmpinare și continuându-și drumul în direcții opuse; a se încrucișa; a se ajunge. 3) (despre linii, drumuri) A veni din direcții diferite, unindu-se într-un punct; a se întretăia; a se încrucișa; a se intersecta. /în + înv. a tâlni

A ÎNTÂLNÍ ~ésc tranz. A găsi în calea sa. /în + înv. a tâlni

întălnire f. 1. împreunare a două persoane sau lucruri cari merg în sens invers; 2. ciocnire a două corpuri înarmate; 3. întrevedere.

întâlnì v. 1. a găsi în drum pe cineva sau ceva (fără a căuta): l’am întâlnit ieri; 2. a se ajunge în cale: ne-am întâlnit pe teren. [Vechiu-rom. tălni = ung. TALNI; sensul 3 după fr. rencontrer].

întîlnésc și (vechĭ, azĭ Bucov. Serbia) tîlnesc v. tr. (ung. találni). Găsesc în mers pe cineva care merge și el saŭ a venit de curînd: l-am întîlnit în drum spre casă. V. refl. Găsesc pe cineva pe drum: întorcîndu-mă acasă, m’am întîlnit cu el, ne-am întîlnit la colțu caseĭ. Mă cĭocnesc, mă încaĭer în duel saŭ în războĭ. V. întîmpin.

întîlníre f. Acțiunea de a saŭ de a te întîlni. Întrevedere. Cĭocnire, încăĭerare în duel saŭ în războĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

întâlníre s. f., g.-d. art. întâlnírii; pl. întâlníri

întâlníre s. f., g.-d. art. întâlnírii; pl. întâlníri

întâlní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întâlnésc, imperf. 3 sg. întâlneá; conj. prez. 3 întâlneáscă

întâlní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întâlnésc, imperf. 3 sg. întâlneá; conj. prez. 3 sg. și pl. întâlneáscă

arată toate definițiile

Intrare: întâlnire
întâlnire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întâlnire
  • ‑ntâlnire
  • întâlnirea
  • ‑ntâlnirea
plural
  • întâlniri
  • ‑ntâlniri
  • întâlnirile
  • ‑ntâlnirile
genitiv-dativ singular
  • întâlniri
  • ‑ntâlniri
  • întâlnirii
  • ‑ntâlnirii
plural
  • întâlniri
  • ‑ntâlniri
  • întâlnirilor
  • ‑ntâlnirilor
vocativ singular
plural
Intrare: întâlni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • întâlni
  • ‑ntâlni
  • întâlnire
  • ‑ntâlnire
  • întâlnit
  • ‑ntâlnit
  • întâlnitu‑
  • ‑ntâlnitu‑
  • întâlnind
  • ‑ntâlnind
  • întâlnindu‑
  • ‑ntâlnindu‑
singular plural
  • întâlnește
  • ‑ntâlnește
  • întâlniți
  • ‑ntâlniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • întâlnesc
  • ‑ntâlnesc
(să)
  • întâlnesc
  • ‑ntâlnesc
  • întâlneam
  • ‑ntâlneam
  • întâlnii
  • ‑ntâlnii
  • întâlnisem
  • ‑ntâlnisem
a II-a (tu)
  • întâlnești
  • ‑ntâlnești
(să)
  • întâlnești
  • ‑ntâlnești
  • întâlneai
  • ‑ntâlneai
  • întâlniși
  • ‑ntâlniși
  • întâlniseși
  • ‑ntâlniseși
a III-a (el, ea)
  • întâlnește
  • ‑ntâlnește
(să)
  • întâlnească
  • ‑ntâlnească
  • întâlnea
  • ‑ntâlnea
  • întâlni
  • ‑ntâlni
  • întâlnise
  • ‑ntâlnise
plural I (noi)
  • întâlnim
  • ‑ntâlnim
(să)
  • întâlnim
  • ‑ntâlnim
  • întâlneam
  • ‑ntâlneam
  • întâlnirăm
  • ‑ntâlnirăm
  • întâlniserăm
  • ‑ntâlniserăm
  • întâlnisem
  • ‑ntâlnisem
a II-a (voi)
  • întâlniți
  • ‑ntâlniți
(să)
  • întâlniți
  • ‑ntâlniți
  • întâlneați
  • ‑ntâlneați
  • întâlnirăți
  • ‑ntâlnirăți
  • întâlniserăți
  • ‑ntâlniserăți
  • întâlniseți
  • ‑ntâlniseți
a III-a (ei, ele)
  • întâlnesc
  • ‑ntâlnesc
(să)
  • întâlnească
  • ‑ntâlnească
  • întâlneau
  • ‑ntâlneau
  • întâlni
  • ‑ntâlni
  • întâlniseră
  • ‑ntâlniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

întâlnire

  • 1. Acțiunea de a (se) întâlni.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Tocmai cînd soarele e dasupra amiezului, ea sosește la locul de întîlnire al vînătorilor. ODOBESCU, S. III 16.
      surse: DLRLC
    • Puțină vreme după întîlnirea ce am văzut că a avut cu ea... îi scrise. NEGRUZZI, S. I 25.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • De mult doream să am o întîlnire cu d-ta. ALECSANDRI, T. 312.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Azi s-a disputat întâlnirea de hochei pe gheață.
        surse: DLRLC
      • Cu genunchii goi și tricoul vărgat, alb și portocaliu, proaspăt întors de la o întîlnire-antrenament. C. PETRESCU, Î. II 216.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi întâlni
    surse: DEX '09 DEX '98

întâlni întâlnire

  • 1. tranzitiv reflexiv reciproc A da întâmplător de cineva sau de ceva; a se încrucișa în drum cu cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: încrucișa antonime: despărți 13 exemple
    exemple
    • Îl întîlnea întotdeauna, prezent la aceleași ore. C. PETRESCU, C. V. 127.
      surse: DLRLC
    • Că-n amiazi venind pe vale, Întîlnii pe Lina-n cale. COȘBUC, P. I 49.
      surse: DLRLC
    • Mi-aduc aminte că l-am întîlnit o dată prin zmeuriș. CREANGĂ, P. 31.
      surse: DLRLC
    • figurat Îi întîlni ochii negri. DUMITRIU, N. 150.
      surse: DLRLC
    • figurat Căpitanul mi-a întîlnit privirea și a rămas ca o linie. CAMIL PETRESCU, U. N. 16.
      surse: DLRLC
    • Acolo se întîlni cu zmeul. ISPIRESCU, L. 27.
      surse: DLRLC
    • De-acolo mergînd mai departe, iaca se întîlnește și cu cățelușa. CREANGĂ, P. 291.
      surse: DLRLC
    • Într-o zi cu dulce soare, Mărioara se-ntîlnea C-un străin care venea. ALECSANDRI, P. I 96.
      surse: DLRLC
    • Carul și tractorul se întîlniră în drum, cotiră împreună, merseră pînă-ntr-o văiugă. CAMILAR, TEM. 47.
      surse: DLRLC
    • Ne-am întîlnit într-o sară-amîndoi... Și-am umblat o sară, numai noi. D. BOTEZ, P. O. 75.
      surse: DLRLC
    • Sînt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece Din ceasul sfînt în care ne-ntîlnirăm. EMINESCU, O. I 120.
      surse: DLRLC
    • factitiv rar Cînd ți-i dor, mîndră, de mine, Du-te-n codru la un spine Ș-acolo te jeluiește, Doar dumnezeu ne-ntîlnește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 118.
      surse: DLRLC
    • factitiv rar Dar eu n-am cap să te uit, Că cu gîndul te-aș uita, Nu mă lasă inima; Visul iar mă necăjește Și cu tine mă-ntîlnește! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 164.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre linii geometrice sau topografice) A (se) atinge, a (se) intersecta într-un punct.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: atinge intersecta un exemplu
      exemple
      • figurat Parcă drumurile oamenilor se-ntîlnesc numaidecît. SADOVEANU, O. VII 44.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv reciproc A se vedea cu cineva în urma unei înțelegeri prealabile; a avea întrevedere cu cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 3 exemple
    exemple
    • Spune-mi locul și ora unde ne întîlnim. C. PETRESCU, C. V. 255.
      surse: DLRLC
    • Se întîlni Andrei cu Mihai-vodă. BĂLCESCU, O. II 258.
      surse: DLRLC
    • Ne-om întîlni la cutare fîntînă. ȘEZ. III 5.
      surse: DLRLC
    • diferențiere A ajunge în același loc cu cineva, în urma unei înțelegeri.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98
    • 3.1. (De obicei în construcții negative) A da peste..., a avea parte de...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Lăpușneanul nu întîlnise nici o împedicare în drumul său. NEGRUZZI, S. I 142.
        surse: DLRLC
  • 4. tranzitiv reflexiv A (se) găsi, a (se) afla.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: afla găsi 3 exemple
    exemple
    • În limba scrierilor lui Budai-Deleanu întâlnim multe regionalisme.
      surse: DLRLC
    • De cînd colindă ținuturile acestea n-a întîlnit un astfel de entuziasm. SAHIA, N. 67.
      surse: DLRLC
    • Dar nu s-a mai întîlnit cu postul de capuchehaia pe care-l uzurpase frate-său. GHICA, S. 369.
      surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv reflexiv reciproc A avea pe cineva drept adversar într-o competiție sportivă; a se lupta, a se confrunta cu cineva într-o competiție sportivă.
    surse: DEX '98 DLRLC sinonime: ciocni confrunta lupta 2 exemple
    exemple
    • Cele două campioane de ping-pong s-au întâlnit în sala sporturilor.
      surse: DLRLC
    • Armatele dușmane s-au întîlnit în zori. ALECSANDRI, P. II 158.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + tâlni (învechit „a întâlni”, probabil din limba maghiară).
    surse: DEX '09 DEX '98