2 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNSĂNĂTOȘÁT, -Ă, adj. v. însănătoșit.

ÎNSĂNĂTOȘÁT, -Ă, adj. v. însănătoșit.

însănătoșat2, ~ă a vz însănătoșit2

însănătoșat1 sn vz însănătoșit1

ÎNSĂNĂTOȘÁ vb. I v. însănătoși.

ÎNSĂNĂTOȘÁ vb. I v. însănătoși.

ÎNSĂNĂTOȘÁ vb. I v. însănătoși.

ÎNSĂNĂTOȘÍ, însănătoșesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) face sănătos, a (se) vindeca de o boală; a (se) lecui. [Var.: însănătoșá vb. I] – În + sănătos.

ÎNSĂNĂTOȘÍ, însănătoșesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) face sănătos, a (se) vindeca de o boală; a (se) lecui. [Var.: însănătoșá vb. I] – În + sănătos.

ÎNSĂNĂTOȘÍT, -Ă, însănătoșiți, -te, adj. Vindecat, înzdrăvenit, lecuit. [Var.: însănătoșát, -ă adj.] – V. însănătoși.

ÎNSĂNĂTOȘÍT, -Ă, însănătoșiți, -te, adj. Vindecat, înzdrăvenit, lecuit. [Var.: însănătoșát, -ă adj.] – V. însănătoși.

însănătoșa v vz însănătoși

însănătoși vtr [At: BIBLIA (1688), 282/2 / V: (înv; cscj) a / Pzi: esc / E: în- + sănătos] 1-2 A (se) vindeca de o boală.

însănătoșit2, ~ă a [At: DA ms / V: (înv) at / Pl: ~iți, ~e / E: însănătoși] Vindecat.

însănătoșit1 sn [At: SBIERA, P. 303 / V: (înv) at / Pl: ~uri / E: însănătoși] Vindecare.

ÎNSĂNĂTOȘÍ, însănătoșez, vb. IV. Refl. A se face sănătos, a se vindeca de o boală. După ce se însănătoși, dete o masă mare. ISPIRESCU, L. 158. ◊ Tranz. Fig. Încercarea guvernanților din țările capitaliste de a însănătoși economia națională cu ajutorul unor așa-zise «impulsuri exterioare», ca de pildă «ajutorul» străin, a dat greș. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 346, 6/2. – Variantă: însănătoșá (NEGRUZZI, S. I 161, ȘEZ. VIII 29) vb. I.

ÎNSĂNĂTOȘÍT, -Ă, însănătoșiți, -te, adj. Vindecat de o boală, devenit sănătos. (Fig.) Am plecat de la teatru însănătoșit. CAMIL PETRESCU, U. N. 163.

A SE ÎNSĂNĂTOȘÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni (din nou) sănătos; a reveni la starea normală (după o boală); a se îndrepta; a se vindeca; a se lecui. 2) fig. (despre relații între oameni, ambianțe) A deveni mai bun; a se îmbunătăți; a se ameliora. /în + sănătos

A ÎNSĂNĂTOȘÍ ~ésc tranz. A face să se însănătoșească; a îndrepta; a vindeca; a lecui. /în + sănătos

însănătoșí v. a (se) face sănătos.

însănătoșésc și -éz v. tr. Fac sănătos, îndrept, vindec. Asanez. V. refl. Mă vindec.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

însănătoșí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. însănătoșésc, imperf. 3 sg. însănătoșeá; conj. prez. 3 însănătoșeáscă

însănătoșí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. însănătoșésc, imperf. 3 sg. însănătoșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. însănătoșeáscă

însănătoși (conj. însănătoșească)

însănătoșez, -șează 3, -șam 1 imp., -șare inf. s.

arată toate definițiile

Intrare: însănătoși
verb (VT402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • însănătoși
  • ‑nsănătoși
  • însănătoșire
  • ‑nsănătoșire
  • însănătoșit
  • ‑nsănătoșit
  • însănătoșitu‑
  • ‑nsănătoșitu‑
  • însănătoșind
  • ‑nsănătoșind
  • însănătoșindu‑
  • ‑nsănătoșindu‑
singular plural
  • însănătoșește
  • ‑nsănătoșește
  • însănătoșiți
  • ‑nsănătoșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • însănătoșesc
  • ‑nsănătoșesc
(să)
  • însănătoșesc
  • ‑nsănătoșesc
  • însănătoșeam
  • ‑nsănătoșeam
  • însănătoșii
  • ‑nsănătoșii
  • însănătoșisem
  • ‑nsănătoșisem
a II-a (tu)
  • însănătoșești
  • ‑nsănătoșești
(să)
  • însănătoșești
  • ‑nsănătoșești
  • însănătoșeai
  • ‑nsănătoșeai
  • însănătoșiși
  • ‑nsănătoșiși
  • însănătoșiseși
  • ‑nsănătoșiseși
a III-a (el, ea)
  • însănătoșește
  • ‑nsănătoșește
(să)
  • însănătoșească
  • ‑nsănătoșească
  • însănătoșea
  • ‑nsănătoșea
  • însănătoși
  • ‑nsănătoși
  • însănătoșise
  • ‑nsănătoșise
plural I (noi)
  • însănătoșim
  • ‑nsănătoșim
(să)
  • însănătoșim
  • ‑nsănătoșim
  • însănătoșeam
  • ‑nsănătoșeam
  • însănătoșirăm
  • ‑nsănătoșirăm
  • însănătoșiserăm
  • ‑nsănătoșiserăm
  • însănătoșisem
  • ‑nsănătoșisem
a II-a (voi)
  • însănătoșiți
  • ‑nsănătoșiți
(să)
  • însănătoșiți
  • ‑nsănătoșiți
  • însănătoșeați
  • ‑nsănătoșeați
  • însănătoșirăți
  • ‑nsănătoșirăți
  • însănătoșiserăți
  • ‑nsănătoșiserăți
  • însănătoșiseți
  • ‑nsănătoșiseți
a III-a (ei, ele)
  • însănătoșesc
  • ‑nsănătoșesc
(să)
  • însănătoșească
  • ‑nsănătoșească
  • însănătoșeau
  • ‑nsănătoșeau
  • însănătoși
  • ‑nsănătoși
  • însănătoșiseră
  • ‑nsănătoșiseră
verb (VT202)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • însănătoșa
  • ‑nsănătoșa
  • însănătoșare
  • ‑nsănătoșare
  • însănătoșat
  • ‑nsănătoșat
  • însănătoșatu‑
  • ‑nsănătoșatu‑
  • însănătoșând
  • ‑nsănătoșând
  • însănătoșându‑
  • ‑nsănătoșându‑
singular plural
  • însănătoșea
  • ‑nsănătoșea
  • însănătoșați
  • ‑nsănătoșați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • însănătoșez
  • ‑nsănătoșez
(să)
  • însănătoșez
  • ‑nsănătoșez
  • însănătoșam
  • ‑nsănătoșam
  • însănătoșai
  • ‑nsănătoșai
  • însănătoșasem
  • ‑nsănătoșasem
a II-a (tu)
  • însănătoșezi
  • ‑nsănătoșezi
(să)
  • însănătoșezi
  • ‑nsănătoșezi
  • însănătoșai
  • ‑nsănătoșai
  • însănătoșași
  • ‑nsănătoșași
  • însănătoșaseși
  • ‑nsănătoșaseși
a III-a (el, ea)
  • însănătoșea
  • ‑nsănătoșea
(să)
  • însănătoșeze
  • ‑nsănătoșeze
  • însănătoșa
  • ‑nsănătoșa
  • însănătoșă
  • ‑nsănătoșă
  • însănătoșase
  • ‑nsănătoșase
plural I (noi)
  • însănătoșăm
  • ‑nsănătoșăm
(să)
  • însănătoșăm
  • ‑nsănătoșăm
  • însănătoșam
  • ‑nsănătoșam
  • însănătoșarăm
  • ‑nsănătoșarăm
  • însănătoșaserăm
  • ‑nsănătoșaserăm
  • însănătoșasem
  • ‑nsănătoșasem
a II-a (voi)
  • însănătoșați
  • ‑nsănătoșați
(să)
  • însănătoșați
  • ‑nsănătoșați
  • însănătoșați
  • ‑nsănătoșați
  • însănătoșarăți
  • ‑nsănătoșarăți
  • însănătoșaserăți
  • ‑nsănătoșaserăți
  • însănătoșaseți
  • ‑nsănătoșaseți
a III-a (ei, ele)
  • însănătoșea
  • ‑nsănătoșea
(să)
  • însănătoșeze
  • ‑nsănătoșeze
  • însănătoșau
  • ‑nsănătoșau
  • însănătoșa
  • ‑nsănătoșa
  • însănătoșaseră
  • ‑nsănătoșaseră
Intrare: însănătoșit
însănătoșit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • însănătoșit
  • ‑nsănătoșit
  • însănătoșitul
  • însănătoșitu‑
  • ‑nsănătoșitul
  • ‑nsănătoșitu‑
  • însănătoși
  • ‑nsănătoși
  • însănătoșita
  • ‑nsănătoșita
plural
  • însănătoșiți
  • ‑nsănătoșiți
  • însănătoșiții
  • ‑nsănătoșiții
  • însănătoșite
  • ‑nsănătoșite
  • însănătoșitele
  • ‑nsănătoșitele
genitiv-dativ singular
  • însănătoșit
  • ‑nsănătoșit
  • însănătoșitului
  • ‑nsănătoșitului
  • însănătoșite
  • ‑nsănătoșite
  • însănătoșitei
  • ‑nsănătoșitei
plural
  • însănătoșiți
  • ‑nsănătoșiți
  • însănătoșiților
  • ‑nsănătoșiților
  • însănătoșite
  • ‑nsănătoșite
  • însănătoșitelor
  • ‑nsănătoșitelor
vocativ singular
plural
însănătoșat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • însănătoșat
  • ‑nsănătoșat
  • însănătoșatul
  • însănătoșatu‑
  • ‑nsănătoșatul
  • ‑nsănătoșatu‑
  • însănătoșa
  • ‑nsănătoșa
  • însănătoșata
  • ‑nsănătoșata
plural
  • însănătoșați
  • ‑nsănătoșați
  • însănătoșații
  • ‑nsănătoșații
  • însănătoșate
  • ‑nsănătoșate
  • însănătoșatele
  • ‑nsănătoșatele
genitiv-dativ singular
  • însănătoșat
  • ‑nsănătoșat
  • însănătoșatului
  • ‑nsănătoșatului
  • însănătoșate
  • ‑nsănătoșate
  • însănătoșatei
  • ‑nsănătoșatei
plural
  • însănătoșați
  • ‑nsănătoșați
  • însănătoșaților
  • ‑nsănătoșaților
  • însănătoșate
  • ‑nsănătoșate
  • însănătoșatelor
  • ‑nsănătoșatelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

însănătoși însănătoșire însănătoșit însănătoșa însănătoșare însănătoșat

  • 1. A (se) face sănătos, a (se) vindeca de o boală; a (se) lecui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lecui vindeca antonime: îmbolnăvi attach_file 2 exemple
    exemple
    • După ce se însănătoși, dete o masă mare. ISPIRESCU, L. 158.
      surse: DLRLC
    • figurat Încercarea guvernanților din țările capitaliste de a însănătoși economia națională cu ajutorul unor așa-zise «impulsuri exterioare», ca de pildă «ajutorul» străin, a dat greș. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 346, 6/2.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + sănătos
    surse: DEX '09 DEX '98

însănătoșit însănătoșat

etimologie:

  • vezi însănătoși
    surse: DEX '09 DEX '98