12 definiții pentru închega

închega [At: CORESI, EV. 146/29 / V: (hpu) împiega / S și: închiega / Pzi: încheg / E: ml *in-coagulare] 1 vtf (D. lapte) A face cu ajutorul cheagului să se strângă, să se întărească Vz a se brânzi, a se serbezi. 2-3 vtr (D. sânge) A (se) coagula. 4-5 vtr (D. untura topită) A (se) solidifica. 6-7 vtr (Fig; rar) A (se) strânge la un loc Si: a (se) înjgheba. 8 vt (Pfm; îe) (Meșter, mincinos, șmecher) de ~eagă apele (sau apa) Foarte șmecher, mincinos etc. 9 vi (D. aburi) A se aduna. 10 vtf A face să înceteze. 11-12 vtr (Fig) A (se) lega strâns. 13 vr (D. o mulțime de oameni) A se aglomera. 14 vr (D. o prietenie) A se consolida. 15 vt (Fig; d. bani) A pune deoparte Cf cheag. 16 vt (Fig) A da un sens coerent cuvintelor rostite. 17 vr (Fig) A lua ființă.

ÎNCHEGÁ, închég, vb. I. 1. Refl. și tranz. A se face sau a face să devină cheag; a (se) coagula. ◊ Expr. (Tranz.) Minte de încheagă apele = minte foarte tare. ♦ Refl. (Rar) A se strânge la un loc, a se uni, a se lipi trainic (cu ceva sau unul cu altul). 2. Refl. Fig. A prinde contur, a se forma, a lua ființă. – Lat. in-coagulare.

ÎNCHEGÁ, închég, vb. I. 1. Refl. și tranz. A se face sau a face să devină cheag; a (se) coagula. ◊ Expr. (Tranz.) Minte de încheagă apele = minte foarte tare. ♦ Refl. (Rar) A se strânge la un loc, a se uni, a se lipi trainic (cu ceva sau unul cu altul). 2. Refl. Fig. A prinde contur, a se forma, a lua ființă. – Lat. in-coagulare.

ÎNCHEGÁ, închég, vb. I. Refl. 1. (Despre unele lichide) A-și mări consistența, a se întări; a se solidifica; a se coagula. Luneca pe sîngele ce se închegase pe lespezi. NEGRUZZI, S. I 156. De mine care se leagă, Sîngele în trup i se-ncheagă. ALECSANDRI, P. P. 131. ◊ Tranz. fact. [Mama] știa a face multe și mari minunății:... închega apa numai cu două picioare de vacă de se încrucea lumea de mirare. CREANGĂ, A. 34. (Poetic) Gerul sfînt al bobotezii A-nchegat argint subțire Peste faldurii zăpezii. TOPÎRCEANU, S. A. 11. (Expr.) Mincinos, de încheagă apele = foarte mincinos. 2. (Rar) A se strînge bine, puternic, a se uni trainic (cu ceva sau unul cu altul), a se împreuna, a se consolida. Turnă... apă moartă peste toate ranele și se închegă carnea. ISPIRESCU, L. 330. ◊ Fig. Sub frunte-i viitorul și trecutul se încheagă. EMINESCU, O. I 132. S-a-nchegat lumina vieței cu apusul cel de moarte. CONACHI, P. 96. (Tranz.) În smalț de fulgere albastre, Încheagă-și glasul de aramă Cîntarea pătimirii noastre. GOGA, P. 7. 3. Fig. A prinde contur, a lua ființă; a se forma, a se ivi, a se înjgheba. În mintea lui se închega o amintire îndepărtată, din clasele primare. BASSARABESCU, V. 24. Dan își trase scaunul mai aproape: primul vers i se închegase. VLAHUȚĂ, O. A. III 76. Din a haosului văi Un mîndru chip se-ncheagă. EMINESCU, O. I 171. ◊ Tranz. Limba închega în versuri și cîntări suferințele. SADOVEANU, E. 11.

închegá (a ~) vb., ind. prez. 3 încheágă; conj. prez. 3 închége

închegá vb., ind. prez. 1 sg. închég, 3 sg. și pl. încheágă; conj. prez. 3 sg. și pl. închége

ÎNCHEGÁ vb. 1. a (se) coagula, (livr.) a (se) conglutina, (reg.) a (se) năclăi, a (se) năsădi, a (se) străgheța. (Sângele s-a ~.) 2. v. prinde. 3. v. slei. 4. a se îngroșa, a se învârtoșa, a se lega. (Dulceața s-a ~.)

A SE ÎNCHEGÁ pers. 3 se încheágă intranz. 1) (despre unele lichide) A căpăta densitate mai mare; a trece din stare lichidă în stare solidă; a se coagula; a se conglutina; a se prinde. Sângele s-a ~t. 2) fig. (despre gânduri, idei etc.) A apărea ca ceva distinct; a căpăta contururi precise; a se cristaliza. Imaginea mamei i s-a ~t în memorie. /<lat. in-coagulare

A ÎNCHEGÁ închég tranz. 1) A face să se închege. ~ o prietenie. 2) (lapte) A trata cu cheag (pentru a obține brânză). ◊ Mincinos de încheagă apele foarte mincinos. /<lat. in-coagulare

închiegà v. 1. a prinde chiag: laptele, sângele a închiegat; 2. a condensa, a solidifica: a ta suflare apa ’n râuri o ’nchiagă AL.; fig. sub frunte-i trecutul și viitorul se închiagă EM.; 3. a prinde bine, a lega strâns: a închiega o prietenie, a închiega ceva bani.

închég, a v. tr. (d. cheag saŭ d. lat. coágulo, quaglo, *clago, -áre; it. cagliare, fr. cailler, sp. cajar [și cuajar, pg. coalhar, d. lat. coaglare]. – Încheagă; să închege). Solidific pin ajutoru cheaguluĭ saŭ gelatineĭ: a închega laptele, sîngele. Fig. Formez, constituĭ: a închega o societate. V. refl. Mă solidific: laptele se încheagă. Fig. Mă constituĭ: societatea s’a închegat. (Mulțĭ scriitorașĭ aŭ abuzat de acest cuvînt).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ÎNCHEGA vb. 1. a (se) coagula, (livr.) a (se) conglutina, (reg.) a (se) năclăi, a (se) năsădi, a (se) străgheța. (Sîngele s-a ~.) 2. a se coagula, a se prinde, (Transilv.) a se strînge. (Laptele s-a ~.) 3. a se coagula, a se slei, a se solidifica. (Grăsimea s-a ~.) 4. a se îngroșa, a se învîrtoșa, a se lega. (Dulceața s-a ~.)

Intrare: închega
închega
verb (VT80)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • închega
  • ‑nchega
  • închegare
  • ‑nchegare
  • închegat
  • ‑nchegat
  • închegatu‑
  • ‑nchegatu‑
  • închegând
  • ‑nchegând
  • închegându‑
  • ‑nchegându‑
singular plural
  • închea
  • ‑nchea
  • închegați
  • ‑nchegați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încheg
  • ‑ncheg
(să)
  • încheg
  • ‑ncheg
  • închegam
  • ‑nchegam
  • închegai
  • ‑nchegai
  • închegasem
  • ‑nchegasem
a II-a (tu)
  • închegi
  • ‑nchegi
(să)
  • închegi
  • ‑nchegi
  • închegai
  • ‑nchegai
  • închegași
  • ‑nchegași
  • închegaseși
  • ‑nchegaseși
a III-a (el, ea)
  • închea
  • ‑nchea
(să)
  • închege
  • ‑nchege
  • închega
  • ‑nchega
  • închegă
  • ‑nchegă
  • închegase
  • ‑nchegase
plural I (noi)
  • închegăm
  • ‑nchegăm
(să)
  • închegăm
  • ‑nchegăm
  • închegam
  • ‑nchegam
  • închegarăm
  • ‑nchegarăm
  • închegaserăm
  • ‑nchegaserăm
  • închegasem
  • ‑nchegasem
a II-a (voi)
  • închegați
  • ‑nchegați
(să)
  • închegați
  • ‑nchegați
  • închegați
  • ‑nchegați
  • închegarăți
  • ‑nchegarăți
  • închegaserăți
  • ‑nchegaserăți
  • închegaseți
  • ‑nchegaseți
a III-a (ei, ele)
  • închea
  • ‑nchea
(să)
  • închege
  • ‑nchege
  • închegau
  • ‑nchegau
  • închega
  • ‑nchega
  • închegaseră
  • ‑nchegaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

închega închegare închegat

  • 1. reflexiv tranzitiv A se face sau a face să devină cheag; a (se) coagula.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: coagula întări solidifica 4 exemple
    exemple
    • Luneca pe sîngele ce se închegase pe lespezi. NEGRUZZI, S. I 156.
      surse: DLRLC
    • De mine care se leagă, Sîngele în trup i se-ncheagă. ALECSANDRI, P. P. 131.
      surse: DLRLC
    • [Mama] știa a face multe și mari minunății:... închega apa numai cu două picioare de vacă de se încrucea lumea de mirare. CREANGĂ, A. 34.
      surse: DLRLC
    • poetic Gerul sfînt al bobotezii A-nchegat argint subțire Peste faldurii zăpezii. TOPÎRCEANU, S. A. 11.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie tranzitiv Minte de încheagă apele = minte foarte tare.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. expresie Mincinos, de încheagă apele = foarte mincinos.
      surse: DLRLC
    • 1.3. reflexiv rar A se strânge la un loc, a se uni, a se lipi trainic (cu ceva sau unul cu altul).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: consolida împreuna lipi uni (verb) 4 exemple
      exemple
      • Turnă... apă moartă peste toate ranele și se închegă carnea. ISPIRESCU, L. 330.
        surse: DLRLC
      • figurat Sub frunte-i viitorul și trecutul se încheagă. EMINESCU, O. I 132.
        surse: DLRLC
      • figurat S-a-nchegat lumina vieței cu apusul cel de moarte. CONACHI, P. 96.
        surse: DLRLC
      • figurat tranzitiv În smalț de fulgere albastre, Încheagă-și glasul de aramă Cîntarea pătimirii noastre. GOGA, P. 7.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv figurat A prinde contur, a se forma, a lua ființă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: forma ivi înjgheba 4 exemple
    exemple
    • În mintea lui se închega o amintire îndepărtată, din clasele primare. BASSARABESCU, V. 24.
      surse: DLRLC
    • Dan își trase scaunul mai aproape: primul vers i se închegase. VLAHUȚĂ, O. A. III 76.
      surse: DLRLC
    • Din a haosului văi Un mîndru chip se-ncheagă. EMINESCU, O. I 171.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Limba închega în versuri și cîntări suferințele. SADOVEANU, E. 11.
      surse: DLRLC

etimologie: