3 intrări

14 definiții

în pp [At: COD. VOR. 33/6 / V: -n, (înv) (î)r, îm / E: ml in] 1 Indică interiorul unui spațiu în borcan. 2 Indică un spațiu în interiorul căruia se derulează o acțiune Cântă în pădure Cf prin. 3 (Fig) Indică starea unui lucru, a unui fapt etc. Este în extaz Cf întru. 4 Indică intrarea într-un anumit spațiu Merg în Asia. 5 Indică mișcarea într-un anumit spațiu Aleargă în hol. 6 Indică o acțiune incipientă Se pune în mișcare. 7 Indică trecerea dintr-o stare în alta Se preface în cerb. 8 Indică o transformare Se schimbă în bine. 9 Indică suprafața unui spațiu S-au așezat în scaune Si: pe. 10 Indică direcția spre locul sau spre ținta acțiunii, speranței etc. Se arată în prag Si: asupra, la, pe. 11 Indică ideea de așezare Stă în loc. 12 Indică ideea de legare Pune boii în jug. 13 Indică ideea de fixare înfipt în pământ. 14 (Îcr din, dintru, de la) Indică repetabilitatea mișcării Din loc în loc. 15 (Spc) Din. 16 (Spc) Între. 17 (Spc) La. 18 Peste. 19 Spre. 20 Indică ideea de limitare În margine Si: asupra, în dreptul, la. 21 înainte. 22 Indică ideea de instrument Prind în clește Si: cu, de, din, pe, prin. 23 Indică ideea de preț sau echivalență Socotesc în lei Si: cu, în loc de, pentru. 24 (Îlav) ~ cinste (sau dar) Gratuit. 25 (Îlpp) ~ urma Indică ideea de consecință Si: ca, drept. 26 Indică ideea de măsură, cantitate Volum în litri Si: cu, de, pe. 27 (Îcr din, de) Indică ideea de progresie Din ce în ce. 28 Indică ideea de distribuție În sferturi. 29 (Îs) ~ două rânduri, ~ trei rânduri etc. Indică ideea de multiplicitate Si: de două ori, de trei ori etc. 30 Indică modul în care se face sau se derulează o acțiune În salturi. 31 (Spc) Indică forma unui obiect În trei muchii Si: cu. 32 Prin. 33 După. 34 (Îs) ~ numele (sau baza, temeiul) Indică autoritatea, baza, temeiul din care pornește o acțiune. 35 (înv) Indică ideea de comparație Îmbrăcat în marinar Si: ca. 36 Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment Vin în trei ore Si: după, peste. 37 Indică obiceiul de care se atârnă ceva Pus în cui. 38 Indică o parte a corpului care (nu) este acoperită, îmbrăcată, etc. în picioarele goale. 39 Indică timpul în care se petrece o acțiune Termin în trei ore 40 Indică o cauză În frig. Cf din pricina, în urma. 41 (Îlpp) ~ vederea Indică scopul În vederea victoriei. 42 (Lin; pop) Indică limba în care se comunică În grecește Si: pe.

ÎN prep. 1. (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) Intră în casă. ♦ (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) Se suie în pom. ♦ (Indică obiectul de care atârnă ceva) Pune-ți haina în cuier. ♦ (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap. ♦ La, în dreptul. Haină roasă în coate. 2. (Indică timpul în care se petrece o acțiune) în iunie se coc cireșele. ♦ (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. Pleci de mâine în două zile. 3. (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri. 4. (Indică scopul) Se duce în pețit. 5. (Indică instrumentul, relația) S-au înțeles în scris. 6. (Indică o comparație) În formă de..., ca... Fumul se ridică în spirală. 7. Conform cu..., potrivit cu... Fiecare în legea lui. 8. (Introduce un complement indirect) Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.Lat. in.

ÎN prep. 1. (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) Intră în casă. ♦ (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) Se suie în pom. ♦ (Indică obiectul de care atârnă ceva) Pune-ți haina în cuier. ♦ (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap. ♦ La, în dreptul. Haină roasă în coate. 2. (Indică timpul în care se petrece o acțiune) În iunie se culeg cireșele. ♦ (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. Pleci de mâine în două zile. 3. (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri. 4. (Indică scopul) Se duce în pețit. 5. (Indică instrumentul, relația) S-au înțeles în scris. 6. (Indică o comparație) În formă de..., ca... Fumul se ridică în spirală. 7. Conform cu, potrivit cu... Fiecare în legea lui. 8. (Introduce un complement indirect) Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.Lat. in.

ÎN prep. I. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Complementul arată spațiul în interiorul căruia are loc o acțiune sau se află ceva) În cameră se făcuse o tăcere solemnă. BART, E. 388. Mergi sănătoasă, mămucă, zise cel mic, cu lacrimi în ochi. CREANGĂ, P. 20. În cotlon torcea motanul, pieptănîndu-și o ureche. EMINESCU, O. I 84. ♦ Printre. Nu departe stă Pepelea tupilat în flori de mai. ALECSANDRI, P. A. 116. 2. (În legătură cu verbe de mișcare; complementul arată spațiul în care intră cineva sau înspre care are loc o mișcare) S-arunca în slava cerului. ISPIRESCU, L. 1. Se suie iute în pod. CREANGĂ, P. 5. Îl duseră în templul cel mic. BĂLCESCU O. II 260. ◊ (Complementul este un abstract) Acești ochi pătrundeau în sufletul lui ca două săgeți aprinse. HOGAȘ, DR. II 142. Iaca în ce încurcătură am intrat. CREANGĂ, P. 201. ♦ Printre, între. Visă că picase în niște turme de țapi furioși. BĂLCESCU, O. II 258. 3. (Complementul arată că starea sau mișcarea are loc la suprafața sau deasupra unui obiect sau între obiecte) Pe. Căluții muntenești nici nu erau asudați, cînd au poposit în culme. SADOVEANU, F. J. 545. Ce stai în capră ca un degerat și nu zici surugiilor să meargă? ALECSANDRI, T. I 110. ♦ Între. Și-atunci... scobește-te fata babei în dinți! CREANGĂ, P. 294. 4. (Complementul arată direcția sau ținta mișcării) La. Apucînd spre sat în vale, Ne-om da sărutări pe cale. EMINESCU, O. I 55. ◊ (După verbele «a lovi», «a trînti»,«a bate» etc.; complementul arată obiectul asupra căruia se răsfrînge acțiunea) Slujitorii deteră în timpine și în surle. ISPIRESCU, L. 2. Începe a bate în poartă, cît putea. CREANGĂ, P. 308. ◊ (Împreună cu verbele «a lega», «a fixa», «a anina» etc.; complementul arată obiectul de care se atîrnă sau se leagă ceva) În belciugul de la carîmbul dedesubt, din stînga, era aninată o bărdiță. CREANGĂ, P. 106. (După verbe care cuprind ideea de încunoștințare, răspîndire, difuzare) Împăratul a dat de știre, prin crainicii săi, în toată lumea. CREANGĂ, P. 77. ◊ (În corelație cu «din», fiind precedat și urmat de același substantiv, formează o construcție care arată o succesiune în spațiu) Trecu muntele, cățărindu-se din colț în colț. ISPIRESCU, L. 25. 5. La, în dreptul. Pîndind tocmai cînd era soarele în cruce... se răpede ca prin foc și ia trei smicele de măr dulce. CREANGĂ, P. 273. Iar colo bătrînul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate. EMINESCU, O. I 132. 6. (Împreună cu adverbe, prepoziții locale sau cu substantive, formează adverbe sau locuțiuni adverbiale, prepoziții compuse și locuțiuni prepoziționale) Înainte, înapoi, încoace, încolo, în cap, în cruciș, în curmeziș, în dos, înspre, în sus, în urmă, în față v. c. II. (Introduce un complement circumstanțial de timp) 1. (Complementul arată momentul, răstimpul, epoca în care se petrece o acțiune) Pleacă în mîndre nopți cu lună. EMINESCU, O. I 96. În vară dulci păsărele Sosesc voios. ALECSANDRI, O. 157. O cometă... nu vine în fiecare an. BĂLCESCU, O. II 10. ♦ (În legătură cu «pînă», arată momentul pînă la care ajunge acțiunea) Se adunase ca să privească alergarea de cai ce se prelungise pînă în luna lui septembrie. NEGRUZZI, S. I 35. ♦ (În corelație cu «din», fiind precedat și urmat de același substantiv, formează o construcție care arată o succesiune în timp) Amîna din zi în zi și de joi pînă mai de-apoi. CREANGĂ, P. 141. 2. (Complementul, format dintr-un substantiv determinat de un numeral, marchează intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. De azi în trei zile plecăm. ISPIRESCU, L. 4. 3. (Complementul este un abstract care arată durata și alcătuiește împreună cu prepoziția un grup de cuvinte care poate fi înlocuit cu o propoziție subordonată de timp sau cu un participiu) N-am pățit eu asta numai o dată în viața mea. CREANGĂ, P. 124. Părea că-n somn un înger ar trece prin infern. EMINESCU, O. I 95. Nu apucase s-o afle în viață. NEGRUZZI, S. I 32. 4. (Cu nuanță cauzală) De vei păgubi în vreo neguțitorie, să-ți fie de învățătură. NEGRUZZI, S. I 251. III. (Introduce un complement circumstanțial de cauză, mai ales în legătură cu substantive abstracte) Din pricina..., în urma... Începe a face un tărăboi, de s-a sculat toată ograda în gura lui. CREANGĂ, P. 304. Dar ochii-i ard în friguri. EMINESCU, O. I 96. IV. (Introduce un complement circumstanțial de scop) A doua zi iarăși așa făcu... fără să-și mai aducă aminte că plecase în pețit. ISPIRESCU, L. 34. O vulpe rău stricătoare Ducîndu-se în vînătoare... PANN, P. V. I 69. V. (Introduce un complement circumstanțial de mod). 1. (Complementul indică modul propriu-zis) Rămase cîtva timp în picioare, rezemată cu spatele de tulpina unui nuc. VLAHUȚĂ, O. A. 125. Să se înțeleagă în scris. SLAVICI, O. I 74. Bătrînii, văzînd astă mare nenorocire și pe nora lor în așa hal, au început a o mustra. CREANGĂ, P. 89. ♦ (În_legătură cu substantive, formează locuțiuni adverbiale) În adevăr, în ascuns, în deșert, în grabă, în toată mintea, în taină, în zadar v. c. 2. (Construcția prepozițională are valoare comparativă) În formă de, ca. Vin cîntînd în stoluri fete De la grîu. COȘBUC, P. I 47. Fumul țigaretei... zboară în spirale. ALECSANDRI, P. A. 110. ♦ (Împreună cu substantivul care urmează alcătuiește un grup de cuvinte care poate fi înlocuit printr-un gerunziu) Tustrei feciorii babei umblau în cărăușie și cîștigau mulți bani. CREANGĂ, P. 4. Eu cu mîndra rîd în șagă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 80. ♦ Conform cu..., potrivit cu... Și-și tocmi oștile... cum știa el în legea lui. ISPIRESCU, L. 103. VI. (Introduce un complement circumstanțial instrumental) 1. (Complementul arată instrumentul propriu-zis) Se băteau urșii în coadă. ISPIRESCU, L. 1. Fiul craiului, văzîndu-se prins în clește... îi jură credință. CREANGĂ, P. 207. 2. (Complementul este un nume de materie) Din căsuța lui de humă A ieșit un greieruș, Negru, mic, muiat în tuș. TOPÎRCEANU, B. 54. Să-mi dea orzul fiert în lapte. ISPIRESCU, L. 16. VII. (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, (cu privire) la. Un bondar rotund în pîntec... EMINESCU, O. I 87. Grîul... Erea-n spic cît vrabia, Erea-n pai ca trestia! TEODORESCU, P. P. 145. Mi-e murgul sprintinel, În picioare subțirel. ALECSANDRI, P. P. 17. VIII. (Introduce un complement indirect) Petrecea zile întregi cufundat în studiul documentelor adunate. GHICA, S. A. 142. ◊ (În legătură cu verbe care înseamnă «a se preface», «a se schimba», introduce complementul indirect, care arată obiectul prefacerii) Pădurile se schimbaseră în cîmpii. ISPIRESCU, L. 9. Luna lunecă și se coboară Și s-apropie de dînsul preschimbată în fecioară. EMINESCU, O. I 142. Amorul meu se prefăcu în compătimire. NEGRUZZI, S. I 47. ♦ (După verbe care înseamnă «a lovi», construcția prepozițională are valoare de complement direct) Să nu lovești în el! COȘBUC, P. I 53.

ÎN prep. 1. (local) pe. (Au poposit ~ vârful dealului.) 2. (local) la. (Merge ~ vale.) 3. (local) de. (O trece ~ partea cealaltă a drumului.) 4. (instrumental) (înv.) spre. (~ tine îmi pun nădejdea.)

în prep.1. Indică locul sau spațiul în care se desfășoară o acțiune. – 2. Indică scopul sau finalitatea unei acțiuni. – 3. Indică intrumentul, materia sau modul. – 4. Indică o cauză. – 5. Indică timpul. – 6. Indică prețul și, în general, echivalența numerică. – Mr. (î)n, istr. (ă)n. Lat. in (Pușcariu 799; Candrea-Dens., 833; REW 4328; DAR), cf. it. in, prov., fr., cat., sp. en, port. em. Cf. Moser 427. – Comp. din, prep. (de la, indică originea, proveniența, sursa; indică materia, instrumentul, modul sau cauza; de la, indică timpul), de la de și în (înv. deîn, den); prin, prep. (indică spațiul parcurs; indică mijlocul, modul sau cauza), de la pre și în, sau din lat. per in (Candrea-Dens., 835), înv. pre în, pren.

în- Prefix verbal, care adaugă noțiunii de bază o nuanță factitivă. Lat. in, cf. în. A intrat în rom. prin intermediul cuvintelor care aveau încă din lat. pref. in-, cf. împuta, începe, închide, etc.; a fost însă productiv în rom. întrucît servește pînă și la derivarea unor cuvinte care nu fac parte din fondul lat., cf. încîrliga, încorseta, încovriga, îndușmăni, însufleți etc. Este puțin probabil, prin urmare, ca la vb. de origine lat. să fie vorba de in- primitiv; verbigracia, a înăcri, considerat în general ca un der. din lat. *inacrire, poate fi privit, cu mai mari șanse de probabilitate ca der. de la acru, cu pref. rom. în-. Pentru acest comp., cf. Iordan, Compuse românești cu în-, BF, III, 1936, 57-116. Inde-, de la în și de, de folosește în puține expresii fixe (înde seară, noaptea; înde noi, între noi), cf. DAR, și îndemnînă (după ipoteza greșită a lui Crețu 336, inde- ar fi lat. ante; după Candrea-Dens., 854, din lat. inde).

ÎN prep. 1) (exprimă un raport spațial, indicând interiorul unui spațiu, al unui obiect, al unei persoane, locul, suprafața, direcția) Stă în casă. A zbura în cosmos. 2) (exprimă un raport temporal, concretizând o perioadă, un interval de timp) Vine în fiecare seară. 3) (exprimă un raport modal sau comparativ) Vine în fugă. 4) (exprimă un raport final) Pregătire în vederea congresului. 5) (exprimă un raport instrumental, indicând mijlocul, procedeul, materia) Cu. L-au prins în capcană. 6) (exprimă un raport de relație) În ce privește; la. Iute în mișcări. 7) (exprimă un raport de tranziție) Schimbare în bine. 8) (exprimă un raport calificativ, indicând domeniul sau sfera de activitate, o caracteristică, posesia) S-a specializat în chirurgie. 9) rar (exprimă un raport cauzal) Din cauza; din pricina; în urma. Se clatină în vânt. 10) (exprimă un raport cantitativ) Au plecat în trei.În de aproape intim; foarte bine. În de ajuns suficient; îndestulător. În de seară spre (înspre, către) seară. În susul în partea (sau în direcția) de sus. În josul în partea (sau în direcția) de jos. În afară de cu excepția; exceptând. În privința relativ la; cât privește. /<lat. in

în prep. exprimă: 1. interiorul: în cameră; fig. în minte; 2. diverse raporturi locale sau temporale, pe: stă în picioare; 3. peste: în trei zile. [Lat. IN].

în, prep. (lat. ĭn, it. eng. in, pv. fr. cat. sp. en, pg. em. V. întru). În ăuntru: mă duc orĭ staŭ în casă, în oraș, în România, mĭ-a intrat un glonț în picĭor, mĭ-a venit o ideĭe în minte, în cap. În timp de: a construi o casă în treĭ lunĭ, într’o vară. Peste, după: într˝o oră mă întorn. La: l-a lovit în cap, în picĭor. Pe: îmĭ pun pălăria în cap, haĭna în spinare, cizmele în picĭoare. Cu: a călca în picĭoare (cu picĭoarele). Între, pintre: a rămînea în străinĭ. A sta în picĭoare, a sta pe picĭoare, drept, nu șezînd. A sta în ușă, a sta pe prag, între ușorĭ. Doctor în filologie, student în matematică, doctor care știe filologia, student care învață matematica. A fi în floare, a fi înflorit, (fig.) a fi în timpu celeĭ maĭ marĭ strălucirĭ. A fi în rugăcĭune, a fi în timpu cînd îțĭ facĭ rugăcĭunea. A fi în armată, a fi militar. În cît, pînă cînd, de, că: a strigat așa de mult, în cît a răgușit; țipa în cît îțĭ lua auzu; era așa de furios, în cît nu maĭ vedea nimica. V. întru, cît, că.

în(i) i [At: CUV. D. BĂTR. II, 235 / E: fo] (Înv) Iată, deci.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ÎN prep. 1. (local) pe. (Au poposit ~ vîrf.) 2. (local) la. (Merge ~ vale.) 3. (local) de. (O trece ~ partea cealaltă a drumului.) 4. (instrumental) (înv.) spre. (~ tine îmi pun nădejdea.)

Intrare: în (prep.)
în1 (prep.) prepoziție
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOR
Intrare: în
în
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: în (pref.)
prefix (I7-P)

în (prep.)

  • 1. Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Intră în casă.
      surse: DEX '09
    • În cameră se făcuse o tăcere solemnă. BART, E. 388.
      surse: DLRLC
    • Mergi sănătoasă, mămucă, zise cel mic, cu lacrimi în ochi. CREANGĂ, P. 20.
      surse: DLRLC
    • În cotlon torcea motanul, pieptănîndu-și o ureche. EMINESCU, O. I 84.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Introduce un complement circumstanțial de loc.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Se suie în pom.
        surse: DEX '09
      • S-arunca în slava cerului. ISPIRESCU, L. 1.
        surse: DLRLC
      • Se suie iute în pod. CREANGĂ, P. 5.
        surse: DLRLC
      • Îl duseră în templul cel mic. BĂLCESCU O. II 260.
        surse: DLRLC
      • Acești ochi pătrundeau în sufletul lui ca două săgeți aprinse. HOGAȘ, DR. II 142.
        surse: DLRLC
      • Iaca în ce încurcătură am intrat. CREANGĂ, P. 201.
        surse: DLRLC
      • exemple
        • Nu departe stă Pepelea tupilat în flori de mai. ALECSANDRI, P. A. 116.
          surse: DLRLC
        • Visă că picase în niște turme de țapi furioși. BĂLCESCU, O. II 258.
          surse: DLRLC
    • 1.2. Arată că starea sau mișcarea are loc la suprafața sau deasupra unui obiect sau între obiecte.
      surse: DLRLC sinonime: pe 2 exemple
      exemple
      • Căluții muntenești nici nu erau asudați, cînd au poposit în culme. SADOVEANU, F. J. 545.
        surse: DLRLC
      • Ce stai în capră ca un degerat și nu zici surugiilor să meargă? ALECSANDRI, T. I 110.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Arată direcția sau ținta mișcării.
      surse: DLRLC sinonime: la (prep.) 2 exemple
      exemple
      • Apucînd spre sat în vale, Ne-om da sărutări pe cale. EMINESCU, O. I 55.
        surse: DLRLC
      • Împăratul a dat de știre, prin crainicii săi, în toată lumea. CREANGĂ, P. 77.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. Arată obiectul asupra căruia se răsfrânge acțiunea.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Slujitorii deteră în timpine și în surle. ISPIRESCU, L. 2.
          surse: DLRLC
        • Începe a bate în poartă, cît putea. CREANGĂ, P. 308.
          surse: DLRLC
    • 1.4. Indică obiectul de care atârnă ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Pune-ți haina în cuier.
        surse: DEX '09
      • În belciugul de la carîmbul dedesubt, din stînga, era aninată o bărdiță. CREANGĂ, P. 106.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. Arată o succesiune în spațiu.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Trecu muntele, cățărîndu-se din colț în colț. ISPIRESCU, L. 25.
          surse: DLRLC
    • 1.5. Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
      exemple
      • Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.
        surse: DEX '09
    • 1.6. În dreptul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: la (prep.) 2 exemple
      exemple
      • Pîndind tocmai cînd era soarele în cruce... se răpede ca prin foc și ia trei smicele de măr dulce. CREANGĂ, P. 273.
        surse: DLRLC
      • Iar colo bătrînul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate. EMINESCU, O. I 132.
        surse: DLRLC
    • 1.7. Formează adverbe sau locuțiuni adverbiale, prepoziții compuse și locuțiuni prepoziționale: înainte (1.1.), înapoi (1.), încoace (1.), încolo (1.), în cap (10.3.), în cruciș (4.), în curmeziș (2.), în dos (1.5.1.), înspre (1.), în sus (4.), în urmă (2.5.), în față (1.3.).
      surse: DLRLC
  • 2. Indică timpul în care se petrece o acțiune.
    surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • În iunie se coc cireșele.
      surse: DEX '09
    • Pleacă în mîndre nopți cu lună. EMINESCU, O. I 96.
      surse: DLRLC
    • În vară dulci păsărele Sosesc voios. ALECSANDRI, O. 157.
      surse: DLRLC
    • O cometă... nu vine în fiecare an. BĂLCESCU, O. II 10.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Introduce un complement circumstanțial de timp.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Arată momentul până la care ajunge acțiunea.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Se adunase ca să privească alergarea de cai ce se prelungise pînă în luna lui septembrie. NEGRUZZI, S. I 35.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Formează o construcție care arată o succesiune în timp.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Amîna din zi în zi și de joi pînă mai de-apoi. CREANGĂ, P. 141.
        surse: DLRLC
    • 2.3. Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: după peste un exemplu
      exemple
      • De azi în trei zile plecăm. ISPIRESCU, L. 4.
        surse: DLRLC
    • 2.4. Alcătuiește împreună cu complementul un grup de cuvinte care poate fi înlocuit cu o propoziție subordonată de timp sau cu un participiu.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • N-am pățit eu asta numai o dată în viața mea. CREANGĂ, P. 124.
        surse: DLRLC
      • Părea că-n somn un înger ar trece prin infern. EMINESCU, O. I 95.
        surse: DLRLC
      • Nu apucase s-o afle în viață. NEGRUZZI, S. I 32.
        surse: DLRLC
    • 2.5. Are nuanță cauzală.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • De vei păgubi în vreo neguțitorie, să-ți fie de învățătură. NEGRUZZI, S. I 251.
        surse: DLRLC
  • 3. (Indică o cauză) Din pricina...; în urma...
    surse: DEX '09 2 exemple
    exemple
    • Începe a face un tărăboi, de s-a sculat toată ograda în gura lui. CREANGĂ, P. 304.
      surse: DLRLC
    • Dar ochii-i ard în friguri. EMINESCU, O. I 96.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Introduce un complement circumstanțial de cauză, mai ales în legătură cu substantive abstracte.
      surse: DLRLC
  • 4. Indică scopul.
    surse: DEX '09 DEX '98 2 exemple
    exemple
    • A doua zi iarăși așa făcu... fără să-și mai aducă aminte că plecase în pețit. ISPIRESCU, L. 34.
      surse: DLRLC
    • O vulpe rău stricătoare Ducîndu-se în vînătoare... PANN, P. V. I 69.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Introduce un complement circumstanțial de scop.
      surse: DLRLC
  • 5. Introduce un complement circumstanțial de mod.
    surse: DLRLC
    • 5.1. Complementul indică modul propriu-zis.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Rămase cîtva timp în picioare, rezemată cu spatele de tulpina unui nuc. VLAHUȚĂ, O. A. 125.
        surse: DLRLC
      • Să se înțeleagă în scris. SLAVICI, O. I 74.
        surse: DLRLC
      • Bătrînii, văzînd astă mare nenorocire și pe nora lor în așa hal, au început a o mustra. CREANGĂ, P. 89.
        surse: DLRLC
      • 5.1.1. În legătură cu substantive, formează locuțiuni adverbiale: în adevăr (2.), în ascuns (1.2.), în deșert (9.), în grabă (1.1.), în toată mintea (12.), în taină (5.), în zadar (1.1.).
        surse: DLRLC
  • 6. Indică instrumentul, relația.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 6.1. Introduce un complement circumstanțial instrumental.
      surse: DLRLC 5 exemple
      exemple
      • S-au înțeles în scris.
        surse: DEX '09
      • Se băteau urșii în coadă. ISPIRESCU, L. 1.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Fiul craiului, văzîndu-se prins în clește... îi jură credință. CREANGĂ, P. 207.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Din căsuța lui de humă A ieșit un greieruș, Negru, mic, muiat în tuș. TOPÎRCEANU, B. 54.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Să-mi dea orzul fiert în lapte. ISPIRESCU, L. 16.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 6.2. Introduce un complement circumstanțial de relație: în ce privește, (cu privire) la.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Un bondar rotund în pîntec... EMINESCU, O. I 87.
        surse: DLRLC
      • Grîul... Erea-n spic cît vrabia, Erea-n pai ca trestia! TEODORESCU, P. P. 145.
        surse: DLRLC
      • Mi-e murgul sprintinel, În picioare subțirel. ALECSANDRI, P. P. 17.
        surse: DLRLC
  • 7. (Indică o comparație) În formă de..., ca...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ca 2 exemple
    exemple
    • Vin cîntînd în stoluri fete De la grîu. COȘBUC, P. I 47.
      surse: DLRLC
    • Fumul țigaretei... zboară în spirale. ALECSANDRI, P. A. 110.
      surse: DLRLC
    • 7.1. Împreună cu substantivul care urmează alcătuiește un grup de cuvinte care poate fi înlocuit printr-un gerunziu.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Tustrei feciorii babei umblau în cărăușie și cîștigau mulți bani. CREANGĂ, P. 4.
        surse: DLRLC
      • Eu cu mîndra rîd în șagă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 80.
        surse: DLRLC
  • 8. Conform cu..., potrivit cu...
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Și-și tocmi oștile... cum știa el în legea lui. ISPIRESCU, L. 103.
      surse: DLRLC
  • 9. Introduce un complement indirect.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
    exemple
    • Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.
      surse: DEX '09
    • Petrecea zile întregi cufundat în studiul documentelor adunate. GHICA, S. A. 142.
      surse: DLRLC
    • Pădurile se schimbaseră în cîmpii. ISPIRESCU, L. 9.
      surse: DLRLC
    • Luna lunecă și se coboară Și s-apropie de dînsul preschimbată în fecioară. EMINESCU, O. I 142.
      surse: DLRLC
    • Amorul meu se prefăcu în compătimire. NEGRUZZI, S. I 47.
      surse: DLRLC
    • Să nu lovești în el! COȘBUC, P. I 53.
      surse: DLRLC

etimologie: