15 definiții pentru îmboldi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îmboldi [At: (a. 1747) GCR II, 41/20 / S și: (înv) înb~ / Pzi: ~desc / E: în- + boldi] 1 vt A împunge un animal cu bățul spre a-l îndemna la mers, la tras Si: (reg) a boldi (1). 2 vt A împunge cu coarnele sau cu un obiect ascuțit. 3 vt (Fig) A îndemna pe cineva la o acțiune Si: a stimula, (pfm) a ațâța. 4-5 vtrr A (se) lovi ușor cu coatele Si: (pop) a (se) ghionti, a (se) îmbrânci.

ÎMBOLDÍ, îmboldesc, vb. IV. 1. Tranz. A împunge un animal cu prăjina, cu bățul, cu nuiaua sau, p. ext., a lovi un animal cu bățul, cu nuiaua pentru a-l îndemna la mers, la tras. 2. Tranz. Fig. A îndemna, a împinge pe cineva la o acțiune; a stimula. 3. Refl. recipr. și tranz. A (se) lovi cu coatele, a(-și) da ghionti sau brânci; a (se) îmbrânci. – În + bold.

ÎMBOLDÍ, îmboldesc, vb. IV. 1. Tranz. A împunge un animal cu prăjina, cu bățul, cu nuiaua sau, p. ext., a lovi un animal cu bățul, cu nuiaua spre a-l îndemna la mers, la tras. 2. Tranz. Fig. A îndemna, a împinge pe cineva la o acțiune; a stimula. 3. Refl. recipr. și tranz. A (se) lovi cu coatele, a(-și) da ghionturi sau brânci; a (se) îmbrânci. – În + bold.

ÎMBOLDÍ, îmboldesc, vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la animale) A împunge, a înțepa spre a îndemna la mers, la tras. Elefanți mînați de cornacii ce-i... îmboldesc. ODOBESCU, S. III 110. Să-mboldim cel boușor. TEODORESCU, P. P. 156. ◊ Fig. Îl îmboldea bănuiala că trebuie să fie cît de cît adevăr în zvoana asta nebună. POPA, V. 207. Afară mă-mboldea frica, În casă nu mi-e nimica! TEODORESCU, P. P. 641. 2. Tranz. Fig. (Cu privire la persoane) A îndemna, a ațîța, a stimula, a împinge la o acțiune. Mă-mboldeai adesea-n vremuri să vreau slavă și mărire! Eu nu le voiam, că-n mine nu-ncăpea decît iubire. DAVILA, V. V. 92. 3. Refl. reciproc. (Cu privire la persoane) A se îmbrînci, a se lovi cu coatele, a-și da ghionturi sau brînci. O gloată adîncă, îndesată... împingîndu-se, îmboldindu-se, strivindu-se unii într-alții. BĂLCESCU, O. II 125.

A ÎMBOLDÍ ~ésc tranz. 1) (animale) A impune (lovindu-l) să pornească din loc sau să meargă mai repede. 2) (persoane) A lovi ușor (pentru a semnaliza ceva); a ghionti. 3) fig. (persoane) A face să acționeze dând un imbold; a îndemna; a impulsiona. /în + bold

A SE ÎMBOLDÍ mă ~ésc intranz. A face (concomitent) schimb de ghionturi (cu cineva); a se ghionti. /în + bold

îmboldì v. 1. a împinge vitele cu boldul; 2. fig. a îndemna, a excita: nevoia îmboldește lenea.

îmboldésc v. tr. (d. bold. V. ghĭont și înghĭoldesc. Cp. cu stimulez). Împing cu boldu (beldia, varga). Fig. Îndemn, stimulez: l-am îmboldit să se ducă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

îmboldí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmboldésc, imperf. 3 sg. îmboldeá; conj. prez. 3 îmboldeáscă

îmboldí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmboldésc, imperf. 3 sg. îmboldeá; conj. prez. 3 sg. și pl. îmboldeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMBOLDÍ vb. 1. v. îndemna. 2. v. îmbrânci. 3. v. stimula. 4. a impulsiona, a îndemna, a stimula. (Îi ~ să facă ceva.) 5. a ațâța, a îndemna, (fig.) a mușca. (Cine-l ~ să facă asta?)

ÎMBOLDI vb. 1. a îndemna, (înv. și reg.) a dudui. (A ~ un animal la mers.) 2. a (se) ghionti, a (se) izbi, a (se) îmbrînci, a (se) împinge, a (se) înghionti, (pop.) a (se) buși, (reg.) a (se) brînci, a (se) înghioldi, (prin Mold.) a (se) blendi, a (se) blendisi, a (se) dupăci, (prin Olt. și Ban.) a (se) popîndi. (Nu vă mai ~ atîta!) 3. a îmbia, a încuraja, a îndemna, a stimula. (Aprecierile lui m-au ~ să...) 4. a impulsiona, a îndemna, a stimula. (Îi ~ spre noi realizări.) 5. a ațîța, a îndemna, (fig.) a mușca. (Cine-l ~ să facă asta?)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

îmboldí, îmboldesc, vb. tranz. – A împinge pe cineva la o acțiune; a îndemna: „Și Balcu îi tăt îmboldé pe oameni: Tra, mă, Ioa’...” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 261). – Din în- + bold „ac” (sensul primar este „a împunge un animal cu bățul”) (Scriban, DEX); din în- + boldi (MDA).

Intrare: îmboldi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmboldi
  • ‑mboldi
  • îmboldire
  • ‑mboldire
  • îmboldit
  • ‑mboldit
  • îmbolditu‑
  • ‑mbolditu‑
  • îmboldind
  • ‑mboldind
  • îmboldindu‑
  • ‑mboldindu‑
singular plural
  • îmboldește
  • ‑mboldește
  • îmboldiți
  • ‑mboldiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmboldesc
  • ‑mboldesc
(să)
  • îmboldesc
  • ‑mboldesc
  • îmboldeam
  • ‑mboldeam
  • îmboldii
  • ‑mboldii
  • îmboldisem
  • ‑mboldisem
a II-a (tu)
  • îmboldești
  • ‑mboldești
(să)
  • îmboldești
  • ‑mboldești
  • îmboldeai
  • ‑mboldeai
  • îmboldiși
  • ‑mboldiși
  • îmboldiseși
  • ‑mboldiseși
a III-a (el, ea)
  • îmboldește
  • ‑mboldește
(să)
  • îmboldească
  • ‑mboldească
  • îmboldea
  • ‑mboldea
  • îmboldi
  • ‑mboldi
  • îmboldise
  • ‑mboldise
plural I (noi)
  • îmboldim
  • ‑mboldim
(să)
  • îmboldim
  • ‑mboldim
  • îmboldeam
  • ‑mboldeam
  • îmboldirăm
  • ‑mboldirăm
  • îmboldiserăm
  • ‑mboldiserăm
  • îmboldisem
  • ‑mboldisem
a II-a (voi)
  • îmboldiți
  • ‑mboldiți
(să)
  • îmboldiți
  • ‑mboldiți
  • îmboldeați
  • ‑mboldeați
  • îmboldirăți
  • ‑mboldirăți
  • îmboldiserăți
  • ‑mboldiserăți
  • îmboldiseți
  • ‑mboldiseți
a III-a (ei, ele)
  • îmboldesc
  • ‑mboldesc
(să)
  • îmboldească
  • ‑mboldească
  • îmboldeau
  • ‑mboldeau
  • îmboldi
  • ‑mboldi
  • îmboldiseră
  • ‑mboldiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

îmboldi îmboldire

  • 1. tranzitiv A împunge un animal cu prăjina, cu bățul, cu nuiaua.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: împunge înțepa 4 exemple
    exemple
    • Elefanți mînați de cornacii ce-i... îmboldesc. ODOBESCU, S. III 110.
      surse: DLRLC
    • Să-mboldim cel boușor. TEODORESCU, P. P. 156.
      surse: DLRLC
    • figurat Îl îmboldea bănuiala că trebuie să fie cît de cît adevăr în zvoana asta nebună. POPA, V. 207.
      surse: DLRLC
    • figurat Afară mă-mboldea frica, În casă nu mi-e nimica! TEODORESCU, P. P. 641.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin extensiune A lovi un animal cu bățul, cu nuiaua pentru a-l îndemna la mers, la tras.
      surse: DEX '09 sinonime: lovi
  • 2. tranzitiv figurat A îndemna, a împinge pe cineva la o acțiune.
    exemple
    • Mă-mboldeai adesea-n vremuri să vreau slavă și mărire! Eu nu le voiam, că-n mine nu-ncăpea decît iubire. DAVILA, V. V. 92.
      surse: DLRLC
  • 3. reflexiv reciproc tranzitiv A (se) lovi cu coatele, a(-și) da ghionți sau brânci; a (se) îmbrânci.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: ghionti lovi îmbrânci un exemplu
    exemple
    • O gloată adîncă, îndesată... împingîndu-se, îmboldindu-se, strivindu-se unii într-alții. BĂLCESCU, O. II 125.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + bold
    surse: DEX '98 DEX '09