ÎMBOLDI (-desc) I. vb. tr. 1 A îndemna vitele la mers înțepîndu-le cu boldul, cu strămutarea: mînați de cornacii ce-i încalecă și-i îmboldesc (ODOB.); Și începu să-l îmboldească cu un băț mai lunguleț (PANN) ¶ 2 Ⓕ A mîna, a împinge, a ațîța, a îndemna să facă ceva: recunosc că și tu m’ai îmboldit... ca să-mi iau licența (VLAH.). II. vb. refl. A se mîna, a se împinge: undele repezi ce se goneau și se îmboldeau cu vuet amorțit (ODOB.).