18 definiții conțin toate cuvintele căutate (cel mult 16 afișate)

ZGÂRIA, zgârii, vb. I. 1. Tranz. și refl. A(-și) face o rană superficială pe piele cu unghiile, cu ghearele sau cu un obiect ascuțit. ♦ Tranz. A face pe un obiect o urmă superficială cu ajutorul unui corp ascuțit și dur; a râcâi. ◊ Expr. A zgâria pământul = a ara superficial. A zgâria hârtia = a scrie o literatură proastă. 2. Tranz. Fig. A produce o senzație auditivă neplăcută. ♦ A impresiona în mod neplăcut gustul, mirosul; a ustura. 3. Compuse: zgârie-brânză s. m. și f. invar. = epitet dat unui om zgârcit, avar, cărpănos; zgârie-nori s. m. invar. = clădire înaltă cu foarte multe etaje. [Pr.: ri-a] – Lat. *scaberare (< scaber).

BUILDING s. v. zgârie-nori.

ZGÂRIE-NORI s. (englezism) building.

zgârie-nori s. m. (sil. -ri-e-)

A ZGÂRIA zgârii tranz. 1) (ființe sau părți ale corpului) A răni ușor (cu unghiile, cu ghearele sau cu un obiect ascuțit). * Mâța blândă zgârie rău v. MÂȚĂ. 2) (obiecte) A tăia la suprafață lăsând o urmă; a scrijeli; a cresta. ◊ ~ pământul a ara rău. ~ hârtia a) a scrie neciteț și necaligrafic; b) a scrie literatură lipsită de valoare artistică. Zgârie-brânză calificativ dat unei persoane foarte zgârcite. Zgârie-nori clădire foarte înaltă, cu multe etaje. 3) (urechea, auzul) A supăra cu o senzație auditivă neplăcută. [Sil. -ri-a] /<lat. scaberare

BUILDING [BIL-DING] s. n. clădire modernă, cu un mare număr de etaje; zgârie-nori. (< engl. building)

zgârie-nori (-ri-e-) s. m., pl. zgârie-nori

building s. n. (constr.; anglicism) Zgârie-nori, clădire foarte înaltă ◊ „Cu toate acestea, americanizarea orașului Quebec este vădită în cartierele lui noi, cu buildinguri impozante.” R.lit. 23 X 75 p. 24. ◊ „Acumularea ororilor: buildings incendiate, ferestre sparte deschise spre vid, rânduri întregi de case abandonate distrugerii, magazine goale, arse.” Cont. 30 III 79 p. 6 [pron. bilding] (din engl. building; cf. fr. building; D.Am; DN3)

PEI sau PEI IEOH MING (n. 1917), arhitect și urbanist american de origine chineză. Stabilit în S.U.A. (1935). Studii la Harvard cu Gropius. Și-a fondat o agenție proprie (1955). Lucrări de orientare funcționalistă, în forme geometrizante (zgârie-nori în Manhattan și Boston; planuri de remodelare a orașelor Denver, Dallas, Boston, Syracuse, Los Angeles, Montreál, Singapore, Hong Kong ș.a.; aripa de est a Galeriei Naționale de Artă din Washington; „piramida de sticlă” din curtea palatului Luvru, Paris, Muzeul de artă Miho din Shiga, Japonia).

HOOD [hud], Raymond Mathewson (1881-1934), arhitect amnerican. Reprezentant al eclectismului. A realizat construcții în stilul zgârie-nori (Chicago Tribune Building, McGraw-Hill Building) și a proiectat (în colab.) Rockfeller Center.

JAHN [ha:n], Helmut (n. 1940), inginer și arhitect german. A dezvoltat tehnologia „zgârie-norilor” în oțel și sticlă, proiectând, în S.U.A., alături de C. f. Murphy, numeroase clădiri destinate unor instituții sau servicii („Kemper Arena” și „Sala de Expoziție” din Kansas City, „Clădirea centrului administrativ și de afaceri” din Johannesburg).

RICHARDSON [rítʃərdsn], Hwenry Hobson (1838-1886), arhitect american. Promotor al construțiilor de zgârie-nori cu schelet de oțel („Marshall Field” din Chicago). Construcții religioase în stil romanic (Trinity Church din Boston).

ZGÂRIA, zgârii, vb. I. 1. Tranz, și refl. A(-și) face o rană ușoară pe piele cu unghiile, cu ghearele sau cu un obiect ascuțit. ♦ Tranz. A face pe un obiect o urmă superficială cu ajutorul unui corp ascuțit și dur; a râcâi. Expr. A zgâria pământul = a ara superficial. A zgâria hârtia = a scrie literatură proastă. 2. Tranz. Fig. A produce o senzație auditivă neplăcută. ♦ A impresiona în mod neplăcut gustul, mirosul; a ustura. 3. Compuse: zgârie-brânză s. m. și f. = epitet dat unui om zgârcit, avar, cărpănos; zgârie-nori s. m. = clădire foarte înaltă, cu un număr mare de etaje. [Pr.: ri-a] – Lat. *scaberare (< scaber).

hifen (lat. hyphen „reunire ocazională a două cuvinte”), figură de compoziție lexicală, care constă din reunirea a două cuvinte în unul singur, pentru a se exprima o singură noțiune, cum ar fi: adverb sau prepoziție + substantiv (pronume) sau adjectiv: „înaintemergător”, „antevorbitor”, „antebelic”, „binefăcător”, „răuvoitor”: verb + substantiv: „zgârie-nori”, „frige-linte” etc. Ilustrează abilitatea stilistică la nivel lexical (P). Cf. lat.: „Ignari sumus, ante-malorum” ( G., p. 63) • Toate locuțiunile, mai ales cele care s-au contopit, ilustrează h.: „devreme”, „peste tot”, „pe de rost”, „din nou”, etc. sau „fiindcă” < „fiind că”, „deci” < „de-aci” ș.a.

zgârie-nori (desp. -ri-e-) s. m., pl. zgârie-nori, art. zgârie-norii

zgâria [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 143r/26 / P: ~ri-a / V: (îvp) ~râia, zgăr~, (îrg) zdăr~, (Pzi: 3 zdarie), zdărâia, zder~, zgărâia, (înv) zgărăia, zdârăia, (reg) ~răia, zgăiera, zgărâia, zgher~, zdărla, zdârla, zdrighia, zdrâgăla, zdrâghia, zdrâjila, jgherăia, zdărâia, zgrăia / S și: sg~ / Pzi: 1 zgârii; 3 zgârie,[1] (înv) zgarie, zgarie) / E: ml *scaberare (<scaber)] 1-2 vtr A(-și) produce o rană superficială pe piele cu unghiile, cu ghearele sau cu un obiect ascuțit Si: (reg) a căpăra (1), a zgăpăra, a zgrăbăla (1-2), a zgrepța (1-2), a zgrepțăna (1-2). 3 vt (Fig) A produce o senzație (auditivă) neplăcută. 4 vt A impresiona în mod neplăcut gustul, mirosul Si: a ustura. 5 vt (C. i. suprafețe) A lăsa o urmă (liniară), de mică adâncime, cu ajutorul unui corp dur și ascuțit Si: a cresta (4), a scrijeli (1), (rar) a scobi1 (1), a zgândări (4), (reg) a sfredeli. 6 smf (Pfm; îc) ~ie-brânză Zgârcit (4). 7 smf (Reg; îac) Negustoraș. 8 smi (Îc) ~ie-nori Construcție cu foarte multe etaje. 9 vt (C. i. pământul) A ara superficial. 10-11 vti (D. păsări sau animale; c. i. pământ) A săpa (superficial) cu ciocul, cu râtul, cu ghearele, cu ajutorul unui instrument (ascuțit) etc. pentru a scoate ceva la iveală sau pentru a face o gaură (mică) Si: a scormoni (1), (pop) a săpa, (îrg) a zgârmăi (1), (reg) a scurmuzui. 12-13 vti (D. oameni; c. i. pământ, roci etc.) A face crestături, tăieturi (superficiale) cu unghiile, cu ajutorul unui instrument (ascuțit) etc. Si: a râcâi1 (1), a scrijeli (1), a scurma. 14-15 vti (Pex) A scrie apăsat. 16-17 vti (Pex; c. i. hârtie) A scrie o literatură de proastă calitate. 18 vi A ciocăni ușor cu unghiile. corectat(ă)

  1. În original, probabil incorect: zgâriie. — cata