trandafir m. 1. arbust spinos cu florile roșiatice mari, plăcut mirositoare, adesea învoalte (Rosa centifolia): din florile de trandafir se face dulceață; 2. fructul său, oval, puțin cârnos, mirositor, roșu sau negru; 3. Mold. cârnat de porc, preparat cu ardeiu, usturoiu, piper, etc. și uscat. [Gr. mod. TRANTÁPHYLLON, lit treizeci de foi (după frunzele-i numeroase); sensul 3 prin aluziune la coloarea roșiatică a cârnatului].

trandafir sm [At: ST. LEX. 173¹¹/17 / V: (reg) ~ad~, ~fil, trăndafil / Pl: ~i / E: ngr τριαντάφυλλον] 1 Arbust din familia rozaceelor, cultivat în scopuri decorative, cu ramuri spinoase, cu flori divers colorate și plăcut mirositoare, folosite în industria parfumurilor sau în medicină Si: roză, (reg) rug¹, rujă (Rosa). 2 (Prc) Floarea trandafirului (1). 3 (Bot; îc) ~-de-dulceață (sau ~-chitat, ~-de-grădină, ~-oltănit, ~-roșu, ~-de-rusalii) Trandafir (1) cu flori roșii, din ale cărui petale se face dulceață (Rosa centifolia). 4 (Bot; îae) Trandafir (1) (Rosa rugosa). 5 (Îc) ~-de-lună sau ~i-bulgărești Arbust din familia rozaceelor, originar din Siria, cu flori albe sau roșii, din care se extrage uleiul de trandafir (Rosa chinensis). 6 (Îae) Arbust din familia rozaceelor (Rosa damascena). 7 (Bot; îc) ~-agățător (sau ~-urcător, ~-japonez-urcător, ~-mult-în-coadă, ~-de-pădure, ~-chitat, ~i-tăfălogi) Grătăraș (Rosa multiflora). 8 (Îs) Apă de ~ Esență de trandafir (1). 9 (Îs) Lemn de ~ Lemn al unui arbore din America de Sud, din care se fac mobile de lux, lambriuri. 10 (Îla) De ~ Asemenea trandafirului (1) (ca frumusețe sau culoare). 11 (Fam; îe) A ședea pe ~i A duce o viață comodă, fără neplăceri și eforturi. 12 (Bot; reg; îc) ~-de-munte Smirdar (Rhododendron kotschyi). 13 (Bot; reg; îc) ~-de-câmp Păducel (Crataegus oxyacantha). 14 (Bot; reg; îc) ~-galben Teișor (Kerria japonica). 15 (Bot; reg; îc) ~-de-iarnă Boz (Sambucus ebulus). 16 (Bot; reg; îae) Spânz (Helleborus niger). 17 (Bot; reg; îc) ~-de-baltă sau ~ul-broaștelor Busuiocul-cerbilor (Mentha pulegium). 18 (Bot; reg; îc) ~-ul-broaștei Cervană (Lycopus exaltatus). 19 (Bot; reg; îae) Izmă (Mentha longifolia). 20 (Zlg; reg; îc) ~-de-mare Actinie (Actinia). 21 (Bot; șîc ~-de-câmp, ~-de-munte, ~-pitic, ~-sălbatic, ~-ul-câmpului) Măceș (Rosa canina). 22 (Bot; reg; îc) ~-de-câmp (sau ~-mic, ~-pitic) Răsură³ (Rosa gallica). 23 (Bot; reg; îc) ~-de-munte Măceș-de-munte (Rosa pendulina). 24 (Bot; reg) Izmă-creață (Mentha crispa). 25 (Reg) Horă nedefinită mai îndeaproape. 26 (Reg) Cârnat uscat de porc, preparat cu mult ardei iute, piper și usturoi. 27 (Reg) Cârnat preparat din tocătură de vită, care se consumă fript la grătar Si: patrician. 28 (Rar) Ghiuden. 29 (Reg) Caltaboș. 30 (Reg) Sângerete.

TRANDAFIR, trandafiri, s. m. 1. Nume dat unor specii diverse de plante perene sau de arbuști ornamentali din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, cu flori divers colorate și plăcut mirositoare, folosite mult în industria parfumurilor (Rosa). ◊ Trandafir sălbatic = măceș. ◊ Compuse: (Bot.) trandafiri-de-munte = smirdar; Trandafir-galben = teișor (2) (Kerria-japonica); (Zool.) trandafir-de-mare = actinie. 2. (În sintagma) Lemn de trandafir = lemnul unor arbori din America de Sud, din care se fac mobile de lux. 3. Cârnat din carne de porc tocată mare, cu satârul, și condimentată cu mult piper și usturoi. – Din ngr. triandáfillo „treizeci de foi” (apropiat, prin etimologie populară, de fir).

LEBĂRVURȘT s. m. cârnat din ficat de porc. (< germ. Leberwurst)

TRANDAFIR, trandafiri, s. m. 1. Nume dat unor specii diverse de plante perene sau de arbuști ornamentali cultivați din familia rozaceelor, cu lăstari spinoși și cu flori mari, parfumate, de culori variate, folosite mai ales în industria parfumurilor (Rosa). ◊ Trandafir sălbatic = măceș. ◊ Compuse: (Bot.) trandafir-de-munte = smirdar; Trandafir-galben = teișor (2); (Zool.) trandafir-de-mare = actinie. 2. (În sintagma) Lemn de trandafir = lemnul unor arbori din America de Sud, din care se fac mobile de lux. 3. Cârnat din carne de porc tocată mare, cu satârul, și condimentată cu mult piper și usturoi. – Din ngr. triandáfillo „treizeci de foi” (apropiat, prin etimologie populară, de fir).

CALTABOȘ, caltaboși, s. m. Un fel de cârnat făcut din măruntaie de porc amestecate cu orez și cu mirodenii. [Var.: cartaboș s. m.] – Et. nec.

TRANDAFIR¹ ~i m. 1) Arbust decorativ cu tulpina înaltă, ramificată și cu țepi, cu flori plăcut mirositoare (folosite în industria parfumurilor); roză. 2) Floare a acestui arbust. ◊ ~ sălbatic arbust cu flori roz sau albe și cu fructul oval, cărnos, de culoare roșie; măceș; răsură; rujă. 3) rar Cârnați preparați din carne de porc cu mult piper și usturoi. /<ngr. tr[i]antáfillon

călbaș, -i, s.m. – (gastr.) Cârnat făcut din măruntaie de porc amestecat cu orez; caltaboș, cartaboș. – Din magh. kolbász „cârnat”, germ. Klobasse.

CALTABOȘ, caltaboși, s. m. Cârnat făcut din măruntaie de porc amestecate cu orez și cu ingrediente. [Var.: cartaboș s. m.] – Et. nec.

călbaș, călbași, s.m. – (reg.; gastr.) Cârnat făcut din măruntaie de porc amestecat cu orez; caltaboș, cartaboș. – Din magh. kolbász „cârnat”, germ. Klobasse, rus. kolbasa, pol. kielbasa „cârnat, salam” < vsl. klubasa (Cihac, cf. DER; Scriban) < ebr. kol-bâšâr „fel de fel de carne” (Scriban); din rus. kolbasa (MDA).

caltaboș sm [At: LB / V: (reg) cart~, catalb~, cârt~ / Pl: ~i / E: nct] Un fel de cârnat făcut din măruntaie de porc, amestecate cu orez și mirodenii.

călbaș, călbași, s.m. (reg.) Cârnat făcut din măruntaie de porc amestecat cu orez; caltaboș, cartaboș. – Din rus. kolbasa (MDA).

polonez, ~ă [At: CR (1848), 3¹/14 / Pl: ~i, ~e / E: fr polonais] 1-2 smf, a (Persoană) care face parte din populația de bază a Poloniei Si: polon (1-2), (îvp) leah (1-2), (îrg) poleac (1-2). 3-4 smf, a (Om) originar din Polonia Si: polon (3-4), (îrg) poleac (3-4). 5 smp Populație care locuiește în Polonia Si: poloni (5), (îrg) poleaci (5). 6-7 a Care aparține (Poloniei sau) polonezilor (5) Si: polon (6-7), (îrg) poleac (6-7), polecesc (1-2), (înv) leșesc (1-2), polonesc (1-2). 8-9 a Privitor (la Polonia sau) la polonezi (5) Si: polon (8-9), (îrg) poleac (8-9), polecesc (3-4), (înv) leșesc (3-4), polonesc (3-4). 10-11 sf, a (Șîs limba ~ă) (Limbă) vorbită de poloni (5) Si: polonă (10-11). 12 a (Îs) Covrig ~ Produs de patiserie în formă de colăcel, preparat din aluat de cozonac, presărat cu nucă și îmbibat cu sirop de zahăr. 13 sfa Dans de origine poloneză, în tempo moderat, cu ritm viguros și cu caracter maiestuos, solemn, asemănător marșului. 14 sfa Melodie după care se execută poloneza (12). 15 sf Compoziție muzicală instrumentală în trei timpi, a compozitorilor romantici Vz polcă¹ (2). 16 sm Sortiment de mezel proaspăt de forma unui cârnat, din carne de vită și porc, tocată fin, afumată la cald și apoi fiartă Si: (fam) poliș. 17 sf Haină sau rochie femeiască strânsă pe talie, purtată în trecut Vz polcă². 18 sf (Înv) Material textil subțire pentru căptușeli. 19 sfp (Înv) Ghete femeiești cu carâmb înalt.

vireș sm [At: TAMÁS, ET. WB. 847 / V: ver~ / Pl: ~i / E: mg véres (hurka)] 1 (Trs) Cârnat preparat din carne grasă de porc, ficat, plămâni și alte organe amestecate cu sânge Si: (reg) sângerete. 2 (Reg) Caltaboș.

sângerete sm [At: ANON. CAR. / V: ~geret~, ~găr~ / Pl: ~eți / E: sânger + -ete] 1 (Reg) Un fel de cârnat (preparat) din carne grasă de porc, limbă, inimă, plămâni etc. amestecate cu sânge Si: (reg) sângeoi, (reg) câlbaș, groiză, măietic, păsătic, pungă, tișcă, vireș. 2 (Trs; Mun) Caltaboș. 3 (Pgn) Salam. 4 Cârnat (1).

DEBREȚIN s. m. cârnat preparat din carne de vacă și porc, în intestine subțiri, care se consumă prăjit sau fript la grătar. (< germ. Debreziner)

lebărvurșt sm [At: BRĂESCU, O. A. I, 197 / V: (reg) ~ănbuș, lebărvurș, lebenvuș, leberbuș, lebervurșt^[1] / Pl: ~i E: ger Leberwurst] Preparat alimentar ca un cârnat umplut cu pateu de ficat de porc Si: lebăr.

POLONEZ, -Ă, polonezi, -e, s. m., s. f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația Poloniei sau este originară de acolo; polon (1). 2. Adj. Care aparține Poloniei sau polonezilor (1), privitor la Polonia ori la polonezi; polon (2). ◊ Covrig polonez = produs de patiserie în formă de colăcel preparat din aluat de cozonac îmbibat cu sirop de zahăr și presărat cu miez de nucă. ♦ (Substantivat, f.) Limbă vorbită de polonezi (1). 3. S. f. Dans de origine poloneză (2), în tempo moderat și în măsura de 3/4, cu ritm viguros și cu caracter maiestuos, solemn, asemănător marșului; melodie după care se execută acest dans. 4. S. m. Sortiment de cârnați proaspeți preparați din carne de vită și de porc, afumată la cald și apoi fiartă; (fam.) poliș. – Din fr. polonais.

SALAM, salamuri, s. n. Un fel de cârnat (mai gros) făcut din carne tocată de vită sau de porc, de obicei afumat și uscat (pentru a se putea conserva). – Din tc., bg. salam. Cf. fr. salami, it. salame.

SALAM, (2) salamuri, s. n. 1. Produs alimentar cu durată mare de conservare, asemănător cârnatului, preparat din carne tocată și condimentată de vită sau de porc, de obicei afumată și uscată. 2. Sortiment, bucată de salam (1). – Din tc., bg. salam. Cf. fr. salami, it. salame.

safalad sn [At: I. BOTEZ, B. I, 166 / V: ~at, (reg) savaladă sf, săfălăgi ssp / Pl: ~e / E: mg szafaládé] 1 (Mpl) Cârnat preparat din carne proaspătă de bovine de calitate inferioară, carne de porc și slănină, bine condimentat, segmentat în bucăți de circa 10 cm și afumat la cald. 2 (Pgn) Cârnat de calitate inferioară Si: debrețin. corectat(ă)

CÂRNAT ~ți m. Produs alimentar preparat din carne tocată și condimente introduse în intestin de porc sau într-un înveliș artificial. [Var. cârnaț] /<lat. carnacius

cârnat sm [At: ANON. CAR. / V: (pop) ~aț / Pl: ~ați / E: ml carnacius] 1 Produs alimentar preparat din carne tocată și condimente, introduse în intestine de porc, de oaie sau într-un înveliș de material sintetic. 2 (Pop; îs) ~aț crud (sau verde) Cârnat proaspăt, preparat de curând. 3 (Pop) Excrement de om Si: căcat, căcârnat. 4 (Arg) Penis. 5 (Fam; fig) Șir lung. 6 (Îe) A ploua cu ~ați A fi belșug mare, ca-n basme. 7 (Pop; îe) A lungi ~ul A trage de timp. 8 (Pop; îe) A fi sătul ~ A fi foarte sătul Si: carabă, tobă. 9 Colac de cârpă pe care îl pun femeile de la țară pe cap și care servește la fixarea năframei. 10 (Fam) Om de nimic.

ANGLICISM s. n. (< fr. anglicisme, cf. lat. anglicus): 1. cuvânt sau expresie proprie englezei britanice. Sunt a. următorii termeni: flat („apartament”), centre („centru”), colour („culoare”), hello! („bună!”), jug („cană”, „urcior”), pig („porc”), underdone („nefript”) etc., luați în raport cu americanismele corespunzătoare apartment, center, color, hi!, pitchen, rare și hag. 2. cuvânt sau expresie din engleza britanică pătrunsă într-o altă limbă și neintegrat(ă) în aceasta. Astfel sleeping („de dormit”), de la engl. sleeping car („vagon de dormit”) și lune de miel (prin calc, după engl. honeymoon „lună de miere”) reprezintă a. pentru limba franceză (româna a luat sintagma lună de miere după fr. lune de miel), iar corner (< engl. corner), henț (< engl. hands), ofsaid (< engl. offside), din terminologia sportivă, și clovn (< engl. clown), hot-dog „pâiniță cu un crenvurșt sau un cârnat la mijloc” (< engl. amer., fr., it. hot-dog, cf. engl. hot „fierbinte”, dog „câine”), lobby „sală de așteptare într-o bancă” (< engl. lobby), remember „ține minte” (< engl. remember), sandviș (< engl. sandwich), sex-appeal „farmec, atracție” (< engl. amer. sex-appeal), șop „magazin, prăvălie” (< engl. shop), șou „spectacol de varietăți” (< engl. show), song „melodie populară” (< engl. song), tetă „guvernantă” (< engl. tete) etc. pentru limba română.