7899 de definiții conțin toate cuvintele căutate (cel mult 200 afișate)
irelevánt, ~ă a [At: DA ms / Pl. ~ nți, ~ e / E: ger. irrelevant] 1 care nu prezintă importanță. 2-3 Neinteresant (dintr-un anumit punct de vedere).
BRAHMS [bra:ms], Johannes (1833-1897, n. Hamburg), compozitor, pianist și dirijor german. A trăit la Viena. Unul dintre cei mai de seamă simfoniști după Beethoven. Creația sa, în care noblețea inspirației melodice, de nuanță afectivă romantică, se îmbină cu originalitatea armoniei și a simțului pentru largi construcții simfonice, păstreză și cultivă formele tradiționale ale muzicii clasice (patru simfonii, patru concerte pentru soliști și orchestră, uverturi, „Rapsodia pentru alto, cor bărbătesc și orchestră”, „Recviemul german”, sonate, variațiuni, balade, intermezzi, rapsodii, valsuri pentru pian, muzică de cameră, lieduri).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
atac (< fr. attaque) 1. (acustică muzicală) Perioada de trecere de la starea de repaus la cea de vibrație* stabilă a unei surse sonore (voce, instr. muzical etc.). În evoluția temporală a sunetului* îi urmează așa-numitul regim permanent (staționar, de stabilitate a sunetului), după care are loc trecerea inversă, de la vibrație la repaus, numită perioada de extincție a sunetului. Ambele perioade formează conținutul noțiunii de proces tranzitoriu al sunetului. ♦ Microanaliza sunetului muzical (efectuată cu aparatura electroacustică modernă) a condus la depășirea concepției clasice după care sunetul ar fi un fenomen uniform în timp, stabil în frecvență*, intensitate (1-2) și timbru*, conform schemelor din acustica fizică. După noile concepții, bazate pe cercetări fine efectuate asupra înregistrărilor* de mare fidelitate, s-a ajuns la concluzia că sunetul muzical este în realitate un fenomen complex, lipsit de orice uniformitate în timp, chiar dacă s-ar urmări acest lucru. A. și extincția sunetului nu sunt instantanee, din cauza întârzierilor inevitabile provocate de inerția fizică a maselor care participă la vibrație. Cu cât a. sunetului este mai brusc și mai puternic, cu atât spectrul sonor este mai bogat, conținând frecvențe continue, ceea ce îi conferă caracterul de zgomot*; acesta se suprapune peste zgomotul specific al emisiei sonore a instr. muzicale respective (frecarea arcușului, suflul executantului etc.). Același efect are loc, cu o amploare mai mică, la trecerea rapidă de la piano* la forte*. În timpul a., intensitatea crește treptat de la zero la valoarea finală (dorită), în timp ce la extincție ea scade, tot treptat, la zero. Durata a. variază după natura instr. considerat: trp. 20 milisecunde (0,02 s), clar. 40 ms, vl. 50 ms, sax. 60 ms, fl. 200 ms etc. La pian, intensitatea maximă a sunetului este atinsă foarte repede, spre deosebire de orgă. Sunetul pianului nu are regim permanent propriu-zis, nefiind întreținut, astfel că intensitatea lui scade încet, începând chiar de la maximul atins, până la extincție, și oscilând ușor. La orgă, a. durează 0,02-0,04 s (tuburi cu ancie – tuburi cu gură de fluier), iar intensitatea se menține aceeași până în momentul ridicării degetului de pe tastă*, după care urmează perioada de extincție. S-a constatat că, chiar în cazul sunetelor întreținute (instr. de suflat, cu arcuș, orgă etc.), frecvența, intensitatea și timbrul nu sunt absolut uniforme (constante) decât pe o durată de cel mult 100 ms. Sunetul muzical este așadar un fenomen continuu variabil în timp, oricât ar vrea să se realizeze constanța caracteristicilor lui. ♦ Importanța perioadelor tranzitorii de a. și extincție a sunetului este mai mare decât aceea a regimului staționar. Modul în care se desfășoară a. și extincția, iar nu regimul stabil, creează adevărata personalitate a sunetului, diferită de altele. Eliminând de pe o înregistrare pe bandă „capul” și „coada” sunetului, audiția „corpului” său (a regimului permanent) nu mai este suficientă pentru individualizarea sigură a instr. emițător. 2. Moment care marchează emisia sonoră vocală sau instr. Potrivit tehnicii vocale sau instr. (instr. cu coarde, de suflat, de percuție*, cu claviatură*), a. va avea caracteristici diferite. 3. În orch. noțiunea de a. semnifică, pe lângă accentul (1) inițial, și intrarea unui grup de instr. 4. Element tehnic al muzicii contemporane, în special al celei post-seriale*, care, din atribut subsidiar al calității sunetului (în special al timbrului), tinde să devină un parametru* de sine stătător. În practica de creație, a. intră însă mai curând în sfera articulației*, a cărei extindere (începând cu muzica lui Bartok, în care s-au remarcat deja sunetele non vibrato*, pizzicati* speciali, arpegierile* ascendente și descendente, diversele „colorări” ale sunetului prin plasarea arcușului în diferite porțiuni de coardă etc.) contribuie nu mai puțin la îmbogățirea ei, în orice caz, la modificarea timbrurilor. De o utilizare a proprietățile a. (1) se poate vorbi în cadrul muzicii electronice* și în general al celei înregistrate*, unde tăierea a. sau recurența* sunetului (deci plasarea a. la sfârșitul acestuia) pot depersonaliza sunetul, îi pot modifica natura. Cazul limită al a., transformarea sa în propriul său negativ, îl constituie utilizarea (cu deosebire de la Xenakis încoace) a glissando-urilor continue, în care practic a. dispare din memoria auditivă. Autonomia a. (desigur subiectiv alese de către compozitor) în cadrul unei ordini prestabilite, ca o consecință ultimă a serializării (după ce înălțimile (2), ritmul – la serialiști – și intensitățile (2) – la Messiaen – fuseseră supuse aceluiași proces).
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
irmologhion calofonicon, carte în notație (IV) psaltică (biz.) care cuprinde o selecție din irmoasele* canoanelor* sărbătorilor de peste tot anul, așezate după ehuri*, în varianta unor „cântări împodobite, înfrumusețate”. Manuscrisul Irmologhion calofonicon, al lui Macarie Ieromonahul (BAR, ms. rom. 1685, „scris cu însuși mâna sa în Monastirea Neamțului, anul 1833”), cuprinde 120 irmoase*, „frumos viersuitoare”, cum le numește autorul. Cf. Popescu, N.M., Viața și activitatea dascălului de cântări Macarie Ieromonahul, Buc., 1908, p. 87-90.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
propedie (Biz.) (< gr. προπαιδεία [propaideia] de la προπαιδεύω [propaidevo] „a da o învățătură pregătitoare, o instrucție preliminară”), „introducere” în teoria și practica psaltichiei (v. bizantină, muzică); carte cuprinzând denumirile și semnificația neumelor (semnelor) muzicale [v. notație (IV)]. Prima p. în lb. română este ms. rom. 61 BAR, scrisă de Filothei Jipa la 1713. La sfârșitul sec. 17 și în sec. 18 aceste manuale aflate în unele mss. gr. din BAR poartă diferite denumiri ca: Introducere asupra semnelor muzicale bisericești (102); Introducere în muzica bisericească (622); Introducere în muzica psaltică (1096); Introducere asupra semnelor psaltice (648 și 661); Scurtă introducere despre muzica bisericească (649). Uneori aceste manuale sau mici gramatici muzicale sunt intitulate Γραμματιϰὴ τῆς μουσιϰῆς (Gramatică muzicală), Γραμματιϰὴ τῆς ψαλτιϰῆς τέχνης (Gramatică a artei psaltichiei) etc. În sec. 19-20, p. au luat diferite alte denumiri ca: Didascalia teoretică și practică a muzicii bisericești (Dionisie Fotino); Eἰσαγωγὴ εἰς τόν θεορητιϰόν ϰαì πραϰτιϰόν τῆς μουσιϰῆς τέχνης (Introducere în teoria și practica muzicii bisericești de Chrisant de Madit, Paris 1821), Theoriticon sau privire cuprinzătoare a meșteșugului musichiei bisericești (Macarie Ieromonahul, Viena, 1823); Θεωρητιϰόν μέγα τῆς μουσιϰῆς (Marele theoreticon al muzicii de Chrisant, Triest, 1832); Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești sau Grammatica melodică (A. Pann, Buc, 1845); Prescurtare din bazul muzicii bisericești (A. Pann, Buc., 1847); Mică gramatică muzicală teoretică și practică (A. Pann, Buc., 1857); Principii elementare ale muzicii bis. [...] (Oprea Dumitrescu, Buc., 1859); Gramatica [...] (Neagu Ionescu și I.B. Sburlan, Buzău, 1875); Scurtă teorie elementară (Gh. Ionescu, 1891); Gramatica muzicii bis. (Neagu Ionescu, Buc., 1897); Idem (N. Ionescu și N. Severeanu, Buc., 1897); Teoria principiilor elementare de muzică bis. [...] (Lazăr S. Ștefănescu, Buc., 1897); Curs elementar de muzică orientală (N. Severeanu, Buzău, 1900); Extract din teoria muzicei eclesiatice [...] (I. Zmeu, Buc., 1903); Gramatica [...] (Dimitrie C. Popescu, Buc., 1908); Principii de muzică bis. orientală (I. Popescu-Pasărea, Buc., 1942); Gramatica muzicii psaltice (Gr. Costea, I. Croitoru și N. Lungu, Buc., 1951); Notație și ehurile muzicii bizantine (Grigore Panțâru, Buc., 1971). Aceste „gramatici”*, „introduceri”, „propedii”, „enhiridii” sau „teoreticoane” s-au bucurat de largă răspândire și întrebuințare pe întreg teritoriul României. V. papadichie (1).
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
variantă I. 1. Înfățișare a unei entități muzicale, de obicei melodice, rezultată din procese transformaționale ce se aplică unei entități-model și care se integrează într-un lanț continuu de deveniri, determinate de factori atît obiectivi (sociali) cât și subiectivi (individuali), proprii culturilor folclorice și, în general, orale sau semiorale. V. se definește neapărat în corelație cu conceptul de variație (1), înțeles în dublul său sens de proces variațional și de sinonim al variațiunii (2). Așa după cum în muzica cultă variațiunea este (sub-)unitatea arhitectonică ce fixează un anumit moment al demersului transformator (al variației înțeleasă ca proces) asupra temei*-model, în folclor*, v. poate fi considerată ca un individ melodic care fixează fie un anumit moment al varierii în timp, fie o anumită componentă a varietății în spațiu ale unei melodii-model, – un model „abstract, volatil”, insesizabil, în opinia lui Brăiloiu. (Considerarea v. în diacronie sau în sincronie depinde de unghiul de observație adoptat, respectiv de urmărirea formării lor în timp sau de observarea simultaneității lor, de îmbrățișarea unui „câmp” de v. coexistente într-un moment dat). Există, în orice caz, o analogie între raportul proces variațional-variațiune și raportul proces variațional-v., în sensul că primul termen al celor două raporturi este întotdeauna un „proces de alterare a unei sintagme muzicale în condițiile menținerii identității sale” (Speranța Rădulescu), iar cel de al doilea termen este „ipostaza concretă a unei sintagme supusă variației” (idem). În timp ce variația în muzica clasică presupune o operă finită căreia i se cunosc punctul de plecare, evoluția și finalitatea și a cărei desfășurare în timp este întotdeauna unidirecțională, v. în folclor se constituie în creații independente, neobligatoriu evolutive, căci orice v. poate fi în egală măsură rezultatul devenirii și geneza acesteia. În plan structural, v. vădesc diferențieri, uneori infinitezimale, alteori importante (cu privire la limita până la care pot ajunge transformările unei melodii, Brăiloiu se întreabă: „câte însușiri pot fi răpite unei melodii fără ca ea să-și piardă personalitatea?”). ♦ Orice proces variațional, la care se atașează și cel variantic, presupune o acțiune transformatoare, în acea zonă în care identitatea materialului nu este periclitată. Practica demonstrează că parametrul* mai stabil ce asigură de regulă identitatea este cel melodic, intonațional (I, 2), în timp ce dinamismul transformațional cade în sarcina celui ritmic. În variația clasică, melodia este supusă schimbărilor prin modificări intervalice minime, de fapt prin înflorituri (de unde și denumirea ei de „variație ornamentală”) și, încă mai sesizabil, prin ritm*; conform statutului clasic al ritmicii de tip divizionar (v. sistem (II, 6)), variația clasică se bazează pe diviziunea (1) „în trepte” a valorilor*. În procesul variațional care are ca rezultat apariția v., raportul dintre intonație și ritm este de altă natură, în sensul că intonația are și aici o mare stabilitate, schimbările în planul ritmului fiind fundamentale și mergând uneori până la depășirea sistemului; acestea din urmă se petrec în virtutea unei legi specifice privind asocierea celor două valori cantitative, cum a observat Brăiloiu, și nu prin diviziunea lor (cu unele excepții în jocuri* și în refrenul* colindelor*) și, în plus, prin asocieri de tip permutațional ale duratelor (un fel de „nerepetabilitate” – din punct de vedere ritmic – a uneia și aceeași celule* intonaționale, aproximativ ca în prozodia* ant., în modurile (III) ritmice ale ev. med. sau în ritmurile nonretrogradabile ale lui Messiaen – v. valoare (II, 2)). Marius Schneider observase deja consecințele principiului variantic asupra formei: „motivele nu evoluează în construirea frazei niciodată împreună într-un raport definitiv, ci ca elemente peregrine, singulare sau plurale, ce apar în cele mai dificile cântece și se asociază chiar în cuprinsul aceluiași cântec”. ♦ Intuit și observat fie la nivelul genurilor unde acționează v., fie „în cuprinsul aceluiași cântec”, principiul variației ritmice „cantitative” s-a răsfrânt asupra gândirii muzicale a reprezentanților școlilor naționale din sec. 20 (Janácek, Stravinski, Bartók, Enescu și suceesorii acestuia din urmă), mai ales după ce interesul lor s-a îndreptat spre acele genuri ale folclorului ce se întemeiază pe ritmica nondivizionară. Se face simțită, într-adevăr, la acești creatori „prezența, cel mai adesea subiacentă dar fermă, în țesătura muzicii [...], a pulsației ritmice nedivizionare”. Este vorba de substratul, de planul secund care alcătuiesc [...] prototipurile ritmice bicrone – picioarele metrice – și de acțiunea modelatoare pe care principiul cantitativ [...] o exercită asupra organizărilor metric-accentice de tip <divizionar>, în așa fel încât acestea din urmă „apar ca rezultatul unei operări variaționale asupra formulelor-prototip” (Clemansa Firca). Mai mult decât în lucrări cu caracter propriu-zis de variație (deși întâlnit la Reger, Křenek, Hindemith, Schoenberg, genul interesează mai puțin în epoca postromantică), principiul – pe care l-am numit „travaliu variantic” – guvernează însăși conturarea ideilor muzicale, a celor tematice sau atematice, constituirea unei forme* deschise, în general de tip variațional. 2. Ossia*. 3. Versiune a unei compoziții (1), de obicei în ms., determinabilă pe calea cercetării de arhivă, conjugată în chip necesar cu demersul analitic-comparativ și desemnată – dacă este cazul – ca definitivă. Finalitatea comparării v. unei compoziții este fie de ordin pur științific fie de ordin practic, în sensul stabilirii edițiilor (critice) definitive. II. (germ. Variante). În teoria armonică lui Riemann, omonima*, considerată nu atât ca o definire în sine a tonalității (2) cât mai ales ca o cromatizare ◊ a terței* acordului* în anumite situații [ex. cadențe (1) picardiană, sd. minoră* în major*].
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pizdos, pizdoasă a [At: MDA ms / Pl: pizdoși, pizdoase / E: pizdă + -os ] (Trv; d. oameni) 1 Dur. 2 Ferm. 3 Cu tupeu.
- sursa: MDA (2002-2003)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cintiénĭ m. pl. Vechĭ. Munt. Mold. sud. Șalvarĭ femeĭeștĭ care se purtaŭ peste izmene (Dicț. ms. al luĭ Golescu, Șez. 1922, 145). Cov. Izmene Rț. (și azĭ). Pantofĭ de lînă împletițĭ. V. Acad. la ghermesut.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MICROSOFT, societate americană producătoare de software, constituită în anii ’70 de Bill Gates. Este lider mondial în sistemele de operare. Elaborează o serie de programe operative pentru calculatoare Windows și MS-DOS.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
oltárnic m. (vsl. oltarĭnikŭ). Ms. 1592 (Gst. 2, 297). Preut (slujitor al altaruluĭ).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OPERÁRE (< opera) s. f. Acțiunea de a opera. ◊ (INFORM.) Sistem de o. = program sau colecție de programe care asigură funcționarea de bază a calculatorului precum și intermedierea dintre utilizator și calculator. Inițiază și derulează legăturile logice dintre componentele fizice (hardware) și informaționale (software) a ceea ce, în limbaj curent, utilizatorii numesc calculator. Exemple de sisteme de o.: Microsoft Windows 2000, UNIX, Linux, MS-DOS, MAC OS.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*predicațiúne f. (lat. praedicátio, -ónis. V. de- și in-dicațiune). Acțiunea de a predica. – Și -áție (într’un ms. din 1700, ca și ung. prédikació) și -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
psifoáĭe f., pl. oĭ (ngr. psifi, vgr. psephion). Vechĭ. Mozaic: marmurile și psifoile și zugrăvelile cu psifoĭ (Arh. Rom. 2, 50, ms. d. 1715).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
!manuscris2 (-nus-cris/-nu-scris) s. n., pl. manuscrise; abr. ms.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*zéro n., pl. zérurĭ (fr. zéro, d. it. zero, maĭ vechĭ zéfiro, d. ar. șifr [ca lira din livra, livră], tradus după indianu sûnya, deșert, vid. V. cifră). Aritm. Nulă, un semn (de forma litereĭ O) care n’are nicĭ o valoare singur, dar, pus după altă cifră, o mărește de zece orĭ. Fig. Om nul. A reduce la zero, a reduce la nimic, a desființa. Fig. Temperatura la care se topește gheața orĭ îngheață apa: la zero grade. – Ĭohan Tropfe (Geschichte der Elementar-Mathematik, vol. I) dă etim. de maĭ sus și zice că Leonardo Pisano (pe la 1180-1250) a latinizat cuvîntu scriind zephirum, ĭar Ĭordanus Nemorarius († 1237) și alțiĭ, anonimĭ, aŭ uzitat forma cifra. De aci fr. chiffre (într’un ms. de la 1356 și’n cartea luĭ Nicolas Chuquet, le Triparty, din 1434) cu înț. de „zero”. – În Italia apare zero. De aicĭ pătrunde în cărțile tipărite (ca la Calandri, în 1491, și la Luca Bacioli). Apoĭ fu adoptat de Francejĭ ca să deosebească chiffre de zero. Dar chear la 1611, 1634, 1643, și chear la Euler, 1783, și la Gauss, 1789, cifra înseamnă „zero”. – În seculu 12 apare nulla în traducerĭ după arabă și e uzitat de Chuquet în 1484 și’ntr’un ms. german anonim din 1488. – În sec. 16 Germaniĭ zic null. Tartaglia (1499-1557) zice: circolo, cifra, zero, nulla. – La noĭ, Asachi zice nulă și (maĭ rar) zero. – Decĭ, din ar. al-șifr (al art.) vine și cifră, și zero.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MOISE ebr. Mōsheh < rad. egipt. ms(w) „fiu” nu „scos din apă”, explicația lui Fl. Josephus (EI și Brock), gr. Mωυσῆς și Mωσῆς I. 1. Moisi, frecv. (Sd XXII; RS 45; P5) etc. Accentul original pe ultima a produs formele: 2. Moisiu pronunțat Moisăi, Moisăĭu (Mar; Bîr II). 3. Moiséi și Moiséu (Syn 23 feb); Moiseiu (Mar; Sd XVI, XXII) și s., ard. 4. Moisia b. (16 A I 266 și II 197); Moisica f. (D Buc). 5. Moiseiu, zis și Măsiĭu (17 B IV 576). II. Móise. 1. Moisa (Buc); – țig. 2. Moise, frecv.; cu afer.: Oise (Ard). 3. Derivate: Mois/ești, -ica ss.; -in, moț. (Moț; Paș); Moisîn (RA V); -ea (Sur III); Moisici, M. (Dm); Moisil fam. ard. < *Moisilă; Moisiuc buc., act.; Moisoiu, Moison și Moisuc, hațeg. (Cand). 4. Cu sinc. Mosă (Ard II 174). III. Scurtat: Moi 1. – b. (Giur 109); Moii s. (ib); 2. Moia, act.; Moiasa t. 3. Derivate: Moi/an pren. (P14 fila 16; Ard); olt. (17 B I 24); – munt., și Moenescul, 1440 (13-15 B 109); Moian, ard., 1726 (Paș); – din Mocnești (16 A I 336); cf. și srb.-cr. Mojan < Moyses (Rad voi 81 p. 91) 4. Cu met. sau < subst. moină: Moina, I. act. < Moian; Moinea, I. (VM); Moinești s.; Moinescu (Am); – l (Dm; C Ștef). La fel blg. Moьo < Moisi (Weig). IV 1. + -co: Moico = Moica (Dm; Ștef; P14; AO VI 425); Moica (16 B II 33); vornic (16 A I 458). 2. + -an: Moican, fratele Tocsabei (17 B I 393). 3. + -cea: Moiceani și Moiceni, Moicești ss.; Moicescul (Dm; Ștef). 4. + -éciu: Moeciu s. Pt. tema Moico cf. calend. Moico, sf. din Dacia și Moicus, nume iliric sau celt (BiA 25). V. 1. Moiș (Mar; Ard); -a s. (Ștef); -escul (Sd XVI); -ea (17 A II196); -ă filosoful, cu fiii Danciul și Marușca, „probabil un profesor al uricarilor noștri” (N. Iorga, BCI X 85); -an, Costin (17 A IV 387); 2. Moeș (Mar); -ești s. (Cat; 16 B III 335). 3. Moscu, ar. din blg. Moскo < Moisi (etim. Capidan – Weig).
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
DOD cf. adj. dod „simplu, prost” (DLR ms) și DODA subst. < blg. дoдa < дaдa „lele”; cf. alb. Bib-Doda. 1. Dod, -e, -u (C Ștef). 2. Doda ar. (Ant Ar) < dodă „soră mai mare”; Doda (Moț; 16 B II 407; Ac Bz 36; Paș); – Marin (Isp V2); – V. (Sd VII 239). Dode (Dm; 17 B I 210, 303); -a, act.; Dod/escu (Arh); -ești s., -eiul t. 3. Dodan (Sd VI 18, XVI; Tec II; Arh; Ist PI 383). 4. Dodu (Dm; Sd XXI); -l (CL; Sur XVI); -l, Coste (16 A I 588, Buc). 5. Dodecea (Am 157). 6. Dodi, mold.; Dodică, dobr. (RI XI 208); Dodiești = Dudiești s. (Ind 13-16 B). 7. Dodiță b. (Sd XXI). 8. Dodoi, V. (Isp V2). 9. Dodon, T. (Isp III1); -u, mold.; -uș (Sur II); -ușa b. (17 A III 30). 10. Dodun, Ion (17 A III 157). 11. Sub influența acestui nume laic, martirul persan Dada e scris în sinaxare: Doda.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a3 pp [At: DA ms / E: fr á] De câte.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abandonat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: abandona] 1 Renunțare. 2 Abandon. 3-4 Abandon (3-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abate3 vt [At: ALECSANDRI, P. III, ap. DA ms / Pzi: abat / E: fr abattre] (Frm) 1 A culca pe pământ Si: a doborî. 2 (Fig) A deprima.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abatere2 sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: abate3] (Frm) 1 Culcare pe pământ Si: doborâre. 2 (Fig) Deprimare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abilitare sf [At: MDA ms / Pl: ~tări / E: abilita] 1-2 (Înv) Recunoaștere, în urma unui examen a calității de profesor sau docent. 3 (Pex) Recunoaștere a calificării unei persoane.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abjurat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: abjura] Abjurare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abjurat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: abjura] (D. credințe religioase, doctrine, concepții) Care a fost renegat public. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abolire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: aboli] 1-3 Desființare de instituții, stări, uzanțe etc. Si: abolit1, aboliție.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abolit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: aboli] Abolire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abolit2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: aboli] (D. instituții, stări, uzanțe) Desființat2. modificată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abona [At: DA ms / Pzi: ~ nez / E: fr aboner] 1 vr A-și face un abonament. 2 (Fig) vr A veni cu regularitate într-un loc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abonat1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: abona] Abonare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abonat2, ~ă a, smf [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: abona] 1-3 (Persoană sau instituție) care a făcut un abonament.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abreviat1 sn [At: MDA ms / P: ~vi-at / Pl: ~uri / E: abrevia] Prescurtare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abreviat2, ~ă a [At: MDA ms / P: ~vi-at / Pl: ~ați, ~e / E: abrevia] Prescurtat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abrogat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: abroga] Abrogare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
absentat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: absenta] Absență (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
absentat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: absenta] Care este absent.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
absolvat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: absolva] 1-3 (îvr) Absolvit1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
absolvat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: absolva] 1-3 (Îvr) Absolvit2 (1-3). corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
absolvire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: absolvi] 1 Terminare (a unui an școlar), a unui ciclu (sau o formă de învățământ) Si: absolvit1 (1-3). 2 Iertare de păcate Si: absolvit1 (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
absolvit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: absolvi] 1-3 Absolvire (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
absolvit2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: absolvi] 1 Care a terminat (un an școlar), un ciclu (sau o formă de învățământ). 2 Ale cărui păcate au fost iertate. 3 Iertat de o pedeapsă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
absorbire sf [At: MDA ms / Pl: ~iri / E: absorbi] 1 Încorporare. 2 Interesare. 3 Preocupare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
absorbit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e[1] / E: absorbi] 1 Încorporare. 2 Interesare. 3 Preocupare.
- Forme de plural aferente adjectivului. Are plural sau nu? — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abstras1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: abstrage] 1-2 Abstragere (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abstras2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ași, ~e / E: abstrage] 1 Care este desprins de întreg. 2 Care este judecat izolat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abținut1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: abține] 1 Reținere. 2 Înfrânare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abținut2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~uți, ~e / E: abține] 1 Reținut2. 2 Înfrânat2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abundat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: abunda] (înv) Îmbelșugare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abundat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: abunda] Îmbelșugat2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aburare sf [At: MDA ms / Pl: ~rări / E: abura] 1 Aburire (1). 2 Exalare. 3 Adiere. 4 (Dom; fig; rar) Îmbujorare. 5 (Arg) Aburire (5). 6 (Pfm) Aburire (6). 7 Suflare. modificată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aburat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: abura] 1 Aburire (1). 2 Exalare. 3 Adiere. 4 (Dom; fig; rar) Îmbujorare. 5 (Arg) Aburire. 6 (Pfm) Aburire (7). 7 Suflare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aburat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: abura] 1 Care este aburit (1). 2 Exalat2. 3 Adiat2. 4 (Fig; rar) Îmbujorat2. 5 (Arg) Aburit2. 6 (Pfm) Aburit2. 7 Suflat2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aburcare sf [At: MDA ms / Pl: ~cări / E: aburca] (Mol) Urcare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aburcat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: aburca] (Mol) Urcare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aburcat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: aburca] (Mol) Urcat2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aburit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: aburi] 1 Aburire (1). 2 Exalare. 3 Adiere. 4 (Dom; fig; rar) Îmbujorare. 5 (Arg) Aburire (5). 6 Aburire (6). 7 Suflare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abuzat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: abuza] 1-2 Abuzare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acaparat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: acapara] Acaparare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acaparat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: acapara] Care a fost luat (spre dauna altora).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
accelerat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: accelera] 1-2 (Fiz) Accelerare (1-2). 3 Accelerare (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
accentuat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: accentua] 1 Accentuare (1). 2 (Fig) Reliefare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acceptat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri/ E: accepta] Acceptare (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acceptat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: accepta] Cu care este de acord.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acceptațiune sf [At: DA ms / Pl: ~ni / E: accepta] (Iuz) 1 Acceptare (1). 2 Accept (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
accidenta vtr [At: MDA ms / Pzi: ~tez / E: fr accidanter] 1-2 A fi implicat într-un (sau a provoca un) accident (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
accidentare sf [At: MDA ms / Pl: ~tări / E: accidenta] 1-2 Implicare într-un (sau provocare de) accident (1) Si: accidentat1 (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
accidentat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: accidenta] 1-2 Accidentare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
achita [At: DA ms / Pzi: achit / E: fr acquiter] 1-2 vtr A(-și) plăti o obligație materială sau morală. 3 vt (Jur) A declara pe cineva nevinovat (prin judecată). 4 vt (Pfm) A omorî.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
achitat2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: achita] 1 (D. obligații materiale sau morale) Care a fost îndeplinită în totalitate. 2 (D. o sumă de bani) Care a fost plătită integral. 3 (Pfm; d. oameni) Omorât2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
achitat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: achita] Achitare (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
achizitiv, ~ă a [At: DA ms / V: ~isi~, acquisi~ / Pl: ~i, ~e / E: fr acquisitif] 1 (Jur; d. un titlu) Pe baza căruia se dobândește un drept sau un bun. 2 Care are valoarea unei achiziții (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
achiziționare sf [At: DA ms / P: ~ți-o~ / Pl: ~nări / E: achiziționa] 1 Procurarea de produse sau materiale. 2 Procurarea de obiecte rare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acidoză sfs [At: DA ms / E: fr acidose] (Med) Perturbare a echilibrului dintre acizi și baze în organism, ca urmare a creșterii patologice a acidității.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acidula vtr [At: DA ms / Pzi: ~lez / E: fr aciduler, it acidulare] 1 (Chm) A da unei soluții proprietățile unui acid. 2 (Chm) A amesteca un lichid cu un acid. 3 A da un gust acrișor unei băuturi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acidulare sf [At: DA ms / Pl: ~lări / E: acidula] 1 (Chm) Tratarea unei soluții astfel încât să dobândească proprietățile unui acid Si: acidulat1 (1). 2 (Chm) Amestecarea unui lichid cu un acid Si: acidulat1 (2). 3 Tratarea unei băuturi astfel încât aceasta să capete un gust acrișor Si: acidulat1 (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acidulat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: acidula] 1-2 (Chm) Acidulare (1-2). 3 Acidulare (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aciolare sf [At: MDA ms/ P: a-cio-la-re / Pl: ~lări / E: aciola] (Îvp) Aciuare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aciolat1 sn [At: MDA ms / P: a-cio-lat / Pl: ~uri / E: aciola] (Îvp) Aciuare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aciolat2, ~ă a [At: MDA ms / P: a-cio-lat / Pl: ~ați, ~e / E: aciola] Care s-a aciuat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acirat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: acira] (Îrg) Care este așteptat. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aciuat1 sn [At: MDA ms / V: -uiat1 / Pl: ~uri / E: aciua] (Îrg) 1 Adăpostire. 2 Odihnire. 3 (Pex) Liniștire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aciuător sn [At: DA ms / V: aciotor / Pl: ~oare / E: aciua + -(ă)tor] (Îrg) Adăpost. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aciuiare[1] sf [At: MDA ms / Pl: ~iări / E: aciuia] (Pfm) 1-6 Aciuiare (1-6).[2] corectat(ă)
- Menționată ca variantă la aciuare. — gall
- 6 sensuri comasate într-o explicație identică cu intrarea, probabilă preluare defectuoasă de la intrarea aciuiat1. — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aciuiat1[1] sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: aciuia] (Pfm) 1-6 Aciuiare (1-6).
- Menționat ca variantă la aciuat1. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aciuiat2, ~ă[1] a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: aciuia] (Pfm) 1-6 Care s-a aciuat (1-6).
- Menționat ca variantă la aciuat2. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aclamat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: aclama] 1-3 Aclamare (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aclamat2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: aclama] Primit cu ovații.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aclimatație sf [At: DA ms / V: (înv) -iune / Pl: ii / E: fr acclimatation] 1-2 (Rar) Aclimatizare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aclimatizat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: aclimatiza] 1-2 Aclimatizare (1-2) Si: aclimatat1 (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aclimatizat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: aclimatiza] 1 Care este adaptat la un climat nou Si: aclimatat2 (1). 2 Care s-a obișnuit cu noi condiții de viață Si: aclimatat2 (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acnee sfs [At: DA ms / E: fr acné] 1 (Med) Boală de piele, caracterizată prin apariția a numeroase coșuri. 2 (Pgn) Coșuri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acolisit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: acolisi] 1 (Mol; înv) Acolisire (1). 2 (Îvr) Acolisire (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acolisit2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: acolisi] 1 Care se ține de capul cuiva (cu intenții rele). 2 (Îvr) Care nu lasă din stăpânire ceea ce a cucerit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acomodabil, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr accommodable] 1 Care se poate acomoda. 2 Cu care te acomodezi ușor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acomodat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: acomoda] Acomodare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acompaniat1 sn [At: DA ms / P: ~ni-at / Pl: ~uri / E: acompania] Acompaniere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acompaniat2, ~ă a [At: DA ms / P: ~ni-at / Pl: ~ați, ~e / E: acompania] Care are acompaniere. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acoperit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: acoperi] 1-9 Acoperire (1-9)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acoperitură sf [At: BIBLIA (1688), ap. DA ms / Pl: ~uri / E: acoperi + -tură] (Înv) 1-8 Acoperire (1-8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acordabil, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: acorda + -bil] (Nob) 1-3 Care se poate acorda (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acordat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: acorda] 1-3 Acordare (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acordat2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: acorda] 1 Dat2. 2 (Grm; d. unele părți ale propoziției) Pus în același caz, număr, gen sau persoană ca și cuvântul de care este legat printr-un raport de determinare. 3 (Muz; d. un instrument) Care are tonurile în consonanță.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acostament sn [At: DA ms / Pl: ~e / E: fr accotement] Fâșie laterală din platforma unui drum, de obicei nepavată, situată la marginea părții carosabile.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acostare sf [At: DA ms / Pl: ~tări / E: acosta] 1 (D. nave) Apropiere de chei, de țărm, de o geamandură, în vederea debarcării Si: acostat1 (1). 2 (Dom) Oprire din drum și adresare de cuvinte supărătoate, jignitoare Si: acostat2 (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acostat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: acosta] 1-2 Acostare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acostat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: acosta] 1 (D. nave) Care s-a apropiat de chei, de țărm, de o geamandură, în vederea debarcării. 2 (D. oameni) Care este oprit din drum pentru a i se adresa cuvinte supărătoare, jignitoare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acreditat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: acredita] 1 (Înv) Atestare. 2 Acreditare (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acriș2 sm [At: DA ms / Pl: ~i / E: acru + -iș] 1 (Bot; pop) Măcriș (1) (Rumex acetosa). 2 (Trs; șîc) ~ roșu Dracilă (Berberis vulgaris).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acrit2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: acri] 1 Care a fost acrit. 2 Care a devenit acru. 3 Care s-a alterat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acrițar sm [At: T. PAPAHAGI, M., ap. DA ms / Pl: ~i / E: acriță + -ar] 1-2 Persoană care face sau se hrănește cu acriță.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acriță sf [At: T. PAPAHAGI, M., ap. DA ms / Pl: ~țe / E: acru + -iță] (Reg) Fiertură de prune.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acromegalie sf [At: DA ms / E: fr acromégalie, it acromegalia, ger Akromegalie] Boală endocrină caracterizată prin dezvoltarea exagerată a capului și a membrelor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acronic, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ici, ~ice / E: fr acronique] Care nu are legătură cu timpul Si: atemporal.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acropolă sf [At: DA ms / V: ~le / A: (rar) ~polă / Pl: ~le / E: fr acropole, ngr ᾶϰροπολις] 1 Partea cea mai înaltă a orașelor grecești, care servea de citadelă și în care se găseau principalele edificii. 2 (Pex) Oraș vechi fortificat, situat pe o înălțime.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
actiniu sms [At: DA ms / E: fr actinium] Element chimic radioactiv din minereurile de uraniu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
actinometrie sfs [At: DA ms / E: actinométrie] 1 (Fiz) Măsurare a intensității radiațiilor electromagnetice din atmosferă. 2 Disciplină a fizicii care studiază radiațiile electromagnetice din atmosferă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
activat1 sn [At: MDA ms / Pl: ț / E: activa] 1-4 Activare (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
activat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: activa] (D. activități) 1 Stimulat. 2 Desfășurat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
activizat1 sn [At: MDA ms / Pl: ț / E: activiza] 1-2 Activizare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
activizat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: activiza] 1 (D. oameni) Stimulat. 2 (D. procese, fenomene etc.) Grăbit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
actualizat1 sn [At: MDA ms / Pl: ? / E: actualiza] 1-4 Actualizare (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
actualizat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: actualiza] 1-2 (Re)adus în prezent. 3 Corespunzător cu gusturile și cerințele prezentului. 4 (Pex) Reînviat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acționat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: acționa] 1-2 Acționare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acționat2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: acționa] 1 (Jur; d. persoane fizice sau juridice) Care este chemat în judecată. 2 (Mec; d. sisteme tehnice) Care este pus în funcțiune.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acumulare sf [At: DA ms / Pl: ~lări / E: acumula] (D. obiecte, elemente, pex. d. idei, noțiuni etc.) Care sunt aduse (succesiv) și puse într-un singur loc (obținându- se mari aglomerări cantitative) Si: acumulat1, adunat, concentrat, strâns.[1]
- Explicația se potrivește pentru a acumulat. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acumulat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: acumula] Acumulare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acumulație sf [At: DA ms / V: (înv) ~țiune / Pl: ~ii / E: lat accumulatio, fr accumulation, rs аккумуляция] (Rar) Acumulare. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acupla [At: DA ms / Pzi: ~lez / E: accoupler] 1 vt A realiza o legătură între două elemente ale unui sistem tehnic Si: a cupla. 2 vr (Fig; d. oameni) A forma un cuplu, o pereche Si: a se cupla. 3 vr (D. oameni) A avea relații sexuale.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acuplat sn [At: MDA ms / Pl: ~uri[1] / E: acupla] Acuplare (1). corectat(ă)
- În original forme de pl. pentru adj. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
acuzat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: acuza] Acuzare (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adamic, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ici, ~ice / E: fr adamique, it adamico] (Rar) Care se referă la oameni.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adaptat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: adapta] Potrivire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adăpăciune sf [At: DA ms / Pl: ~ni / E: adăpa + -ciune] (Înv) Adăpare (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adăugat2, ~ă a [At: MDA ms / V: adaos, ~ă / Pl: ~ați, ~e / E: adăuga] 1 Care este pus peste. 2 Alăturat. 3 Alipit. 4 Anexat. 5 Continuat. 6 Sporit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adâncat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: adânca] (Înv) Adâncire (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aderat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: adera] 1-2 Aderare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aderat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: adera] 1 Care este lipit strâns. 2 (D. oameni) Care s-a alăturat unei acțiuni, ideologii etc. modificată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aderență sf [At: DA ms / Pl: ~țe / E: fr adhérence, it aderenza] 1 Lipire strânsă Si: aderare (1). 2 (Pex) Solidarizare. 3 (Med) țesut fibros dezvoltat mai ales în cavitățile seroase, ca urmare a unei infecții sau a unei intervenții chirurgicale, care unește organe separate în mod normal Si: bridă. 4 (Teh) Forță care menține alăturate două corpuri aflate în contact.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adetină sf [At: DA ms / Pl: ~ne / E: ctm det și datină] (Îlav) După ~ Cum e obiceiul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adevărat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: adevăra] (Îvr) Adevăr (6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adevăsit1 sn [At: MDA ms / V: dăvăsit[1] / Pl: ~uri / E: adevăsi] (Îvr) 1 Risipire. 2 Cheltuire. 3 Extenuare. 4 Înfrânare.
- Variantă neconsemnată ca intrare principală (decât ca adj.). — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adietor, ~oare a [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: adia + -(a)tor] Care adie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adintare sf [At: MDA ms / Pl: ~tări / E: adinta] 1 Luare-aminte. 2 Îngândurare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adiționa vt [At: DA ms / P: ~ți-o- / Pzi: ~nez / E: fr aditionner, it addizionare] 1 (Mat) A aduna. 2 A adăuga. 3 (Fig) A strânge.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adițional, ~ă a [At: DA ms / P: ~ți-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr additionnel] 1 Care se adaugă la ceva. 2 Care trebuie adăugat. 3 (Muz; lpl; îs) Linii ~e Linii suplimentare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adiționat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: adiționa] 1 (Mat) Adunare. 2 Adăugare. 3 (Fig) Strângere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjudecare sf [At: DA ms / Pl: ~cări / E: adjudeca] (Jur) Atribuire (prin hotărâre judecătorească) a unui bun scos la licitație persoanei care oferă prețul cel mai mare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjudecatar sm [At: DA ms / Pl: ~i / E: fr adjudicataire] (Jur) Persoană căreia i se atribuie (prin hotărâre judecătorească) un bun scos la licitație.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjudecator, ~oare smf, a [At: DA ms / V: -că- / Pl: ~i, ~oare / E: adjudeca + -ător] 1-2 (Persoană) care face adjudecarea la o licitație publică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjurație sf [At: DA ms / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr adjuration] (înv) 1 Rugăciune. 2 Rugăminte stăruitoare. 3 Formulă a exorcismului care începe cu cuvintele „adjuro te”.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjutant sm [At: DA ms / Pl: ~nți / E: fr adjutant] 1 sm Ofițer atașat unui comandant sau unui șef militar, îndeplinind atribuții similare unui secretar Si: aghiotant. 2 sm Ofițer care face parte dintr-un stat major. 3 sm (Iuz) Grad pentru personalul aviatic corespunzător plutonierului. 4 smf Persoană având gradul de ajutant (3). 5 smf Grad de subofițer cu rangul cel mai mare. 6 smf Persoană având acest grad. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
administrator, ~oare smf [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: fr administrateur, lat administrator] 1-2 Persoană care administrează (1-2) afacerile, o instituție. 3 Persoană care conduce o administrație sau un serviciu de administrație. 4 Persoană care conduce un serviciu în administrația statului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
admirat1 sn [At: DA ms / E: admira] (Înv) Admirare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
admirativ, ~ă [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr admiratif, lat admirativus] 1 a Care exprimă admirație. 2 a Care arată admirație. 3 av Cu admirație.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
admis, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~iși, ~e / E: admite] 1 Primit ca bun. 2 Socotit ca adevărat. 3-4 (Și cu sens concesiv) Care este de acord cu ceva. 5 Îngăduit. 6 (D. o cerere) Căreia i s-a dat curs favorabil. 7 (D. un solicitator) Primit. 8 (D. un candidat) Acceptat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
admisibil, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr admissible] 1-8 Care poate fi admis (1-8) Si: acceptabil.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
admisibilitate sf [At: DA ms / Pl: ~tații / E: fr admissibilité] (Rar) 1-8 Posibilitatea de a fi admis (1-8). 9-16 Calitatea a ceea ce este admisibil (1-8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
admitere sf [At: DA ms/ Pl: ~ri / E: admite] 1 Primire drept bun. 2 Considerare ca adevărat. 3 Acord (provizoriu) cu ceva sau cu cineva. 4 Îngăduire. 5 Curs favorabil dat unei cereri. 6 Primire a unui solicitator. 7 Acceptare a unui candidat. 8 (Îs) Examen de ~ Examen care se dă pentru acceptarea unui candidat într-o instituție de învățământ.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
admonesta vt [At: DA ms / Pzi: ~tez / E: fr admonester] 1 A mustra pe cineva. 2 A dojeni aspru (mai ales un subaltern) în calitate oficială.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
admonestat, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: admonesta] 1 Mustrat. 2 (D. un subaltern) Dojenit.1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
admonia vt [At: DA ms / Pzi: ~iez / E: lat admonere] 1-2 A admonesta (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adnota vt [At: DA ms / Pzi: ~tez / E: lat adnotare, annotare] A face note sau însemnări pe marginea unui text.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adnotare sf [At: DA ms/ Pl: ~tări / E: adnota] Însemnare pe marginea unui text Si: adnotație.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adnotator, ~oare smf, a [At: DA ms / Pl: ~oare / E: lat adnotator, -oris] 1-2 (Persoană) care adnotează.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adnotație sf [At: DA ms / V: ~iune / Pl: ~ii / E: lat adnotatio] Adnotare. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adonic an [At: DA ms/ Pl: ~ice/ E: fr adonique] (Îs) Vers ~ Vers format dintr-un dactil și un spondeu sau troheu, folosit în versificația greacă și latină.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adoptant, ~ă smf [At: DA ms / Pl: ~nți, ~e / E: fr adoptant] (Jur) Adoptator.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adoptare sf [At: DA ms / Pl: ~tări / E: adopta] 1 Înfiere. 2 Însușire a felului de a vedea al altuia. 3 Însușire a comportamentului altuia. 4 Acceptare a unei păreri, metode etc. 5 Alegere cu predilecție. 6 Acceptare (prin vot). 7 (Îs) ~ a legilor Votare a proiectelor de lege de către organele legislative.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adoptat, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: adopta] 1 (D. un copil) Înfiat. 2-3 (D. felul de vedea sau de a se comporta) Însușit. 4 (D. o părere, metodă etc.) Acceptat. 5 Ales cu predilecție. 6 Acceptat prin vot.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adorator, ~oare smf [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: adora + -tor] 1-5 Persoană care adoră (1-5) pe cineva sau ceva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adorație sf [At: DA ms / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr adoration, lat adoration, -onis] 1-5 Adorare (1-5). corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adulmecat1 sn [At: DA ms / V: -urme- / Pl: ? / E: adulmeca] 1-4 Adulmecare (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adventism sn [At: DA ms / Pl: ? / E: eg adventism, ger Adventismus] Doctrină religioasă care predică a doua venire a lui Hristos.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adventist, ~ă [At: DA ms / Pl: ~iști, ~e / E: eg adventist, fr adventiste] 1-2 smf, a (Adept) al adventismului. 3 a Privitor la adventism. 4 a Specific adventismului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aera [At: DA ms / Pzi: ~rez / E: fr aérer] 1 vt (Înv) A aerisi. 2 vr (Înv) A-și face vânt. 3 vt A introduce aer1 (1) în masa unui lichid, a unui material granulos sau fluid. 4-5 vt A răci cerealele dintr-un siloz prin introducere de aer1 (1) sub presiune sau prin vânturare cu lopeți.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aeraj sn [At: DA ms / Pl: ? / E: fr aerage] 1 Introducere de aer1 (1) (proaspăt) într-un loc închis (mină, sală de spectacole etc.) Vz aerisire (1), ventilație. 2 (Îs) Galerii de ~ Galerii care servesc la aerisire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aerisit1 sn [At: DA ms / Pl: ? / E: aerisi] 1-6 Aerisire (1-6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aerodinam sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: aero- +dinam] Tren automotor cu formă aerodinamică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aerodrom sn [At: DA ms / Pl: ~uri (și ~oame) / E: fr aérodrome] 1 Teren special amenajat pentru decolarea, aterizarea și staționarea avioanelor, cuprinzând și instalațiile, asistența tehnică etc. necesare activității de zbor. 2 Terenul unui aerodrom (1). 3 Clădirile unui aerodrom (1). 4 Instalațiile unui aerodrom (1). 5 Personalul unui aerodrom (1). 6 Pasagerii unui aerodrom (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aerogară sf [At: DA ms / Pl: ~gări / E: fr aérogare] Gară pentru traficul aerian de pasageri și de mărfuri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aeronavă sf [At: DA ms / Pl: ~ve / E: aero- + navă] Vehicul aerian care se menține și se deplasează în aer1 (9) Si: aerovehicul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aeroport sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: fr aéroport] 1 Ansamblu constituit din terenul, clădirile și instalațiile necesare decolării, aterizării, manevrării, adăpostirii și întreținerii avioanelor. 2 Terenul unui aeroport (1). 3 Clădirile unui aeroport (1). 4 Instalațiile unui aeroport (1). 5 Personalul unui aeroport (1). 6 Pasagerii unui aeroport (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aerostație sf [At: DA ms / Pl: ~ii (2) / E: fr aérostation] 1-2 Ramură a aeronauticii care se ocupă cu studiul construcției și al zborului aerostatelor. 3 Stație de vehicule aeriene.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
afacerism sn [At: DA ms / Pl: ? / E: afacere + -ism] Utilizare, în tranzacții comerciale, financiare, industriale, a poziției sociale, profesionale sau politice a cuiva în interes personal.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
afacerist, ~ă smf, a [At: DA ms / Pl: ~iști, ~e / E: afacere + -ist] 1-2 (Persoană) care practică afacerismul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
afan sn [At: DA ms / Pl: ? / E: ns cf it affano] (Rar) Durere sufletească Cf necaz.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
afanisire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: afanisi] 1 (Înv) Nimicire. 2 (Rar) Plictiseală. 3 (Rar) Enervare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
afanisit, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: afanisi] 1 (Înv) Nimicit. 2 Plictisit. 3 (Rar) Enervat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
afectat1, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: afecta1] 1 (D. sume de bani, cantități de materiale) Care a fost destinat unui anumit scop. 2 Ipotecat2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
afierosi [At: (a. 1765) MS., ap. GCR II, 78/28 / V: (reg) afir- / P: ~fi-e- / Pzi: ~sesc / E: nct] (Înv) 1 vt A risipi o avere, un bun etc. 2-3 A (se) dedica cuiva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
afifiu, ~ie [At: DA ms / Pl: ~ii / E: afif + ififliu] (Reg) 1-2 smf, a Afif (1-2). corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
afiliere sf [At: DA ms / V: (înv) ~liare / P: ~li-e~ / Pl: ~ri / E: afilia] Asociere a unei persoane, a unei grupări mai mici sau a unei instituții, organizații etc. la alta mai mare Si: afiliație.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
afina vt [At: DA ms / Pzi: ~nez / E: fr affiner, it affinare] 1 A separa de impurități masă metalică. 2 (D. fibre textile) A face mai fin Si: a subția.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
afinor sm [At: DA ms / Pl: ~i / E: fr affineur] 1-6 Muncitor care lucrează la afinare (1-6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
afișaj sn [At: DA ms / Pl: ~e / E: fr affichage] 1-4 Afișare (1-4). 5-6 (Teh) Punere în evidență a datelor și a rezultatelor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
afișier1 sn [At: DA ms / V: (înv) ~șer[1] / P: ~și-er / Pl: ~e / E: afiș + -ier] 1-2 Loc (special amenajat, vitrină sau panou) unde se fixează diferite anunțuri. corectat(ă)
- ~șer → ~șer — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
afix sn [At: DA ms / Pl: ~e / E: fr affixe, lat affixus] 1 (Grm) Nume generic pentru prefixe, sufixe și infixe. 2 (Mat) Punct care reprezintă un număr complex într-un sistem de coordonate carteziene.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aflictiv, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr afflictif] 1-2 (Jur; d. pedepse) Care răpește unui condamnat libertatea sau viața.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
afortiori [At: DA ms / P: ~ti-ori[1] / E: lat a fortiori] 1 ain[2] (Liv) Care este necesar. 2 ain[3] (D. raționamente) Care constă în trecerea de la o judecată la alta, în favoarea celei de-a doua judecăți existând tot atâtea temeiuri sau chiar mai multe. 3 av Cu atât mai mult. corectat(ă)
- silabație dubioasă, natural ar veni cum și celelalte surse evidențiază ~ti-o-ri — Ladislau Strifler
- ain → ain — Ladislau Strifler
- ain → ain — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
africat, ~ă sf, a [At: DA ms / Pl: ~e / E: fr affriquée, ger Affrikate] 1-2 (Consoană) cu caracter complex, a cărei articulație începe cu o ocluziune și se termină printr-o constricție Si: semioclusivă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
afumătorie sf [At: DA ms / Pl: ~ii / E: afumător + -ie] 1-2 Afumătoare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni