ZAHARISIT, -Ă, zaharisiți, -te, adj. 1. (Despre dulcețuri, miere etc.) Care s-a cristalizat. ◊ Fructe zaharisite = fructe conservate prin fierbere în sirop de zahăr. 2. Fig. (Fam.; despre oameni) Care și-a pierdut vigoarea, energia, deplinătatea facultăților mintale; ramolit. ♦ (Despre cuvinte, expresii, ton etc.) Mieros, dulceag, siropos. – V. zaharisi.

zaharisit, ~ă [At: MAN. SĂNĂT. 175 / V: (înv) zaca~ / S și: (rar) sa~ / Pl: ~iți, ~e / E: zaharisi] 1 a (Îs) Fructe (sau bomboane) ~e Fructe care sunt conservate prin fierbere în sirop de zahăr Si: fructe glasate (1), (reg) zăhărit (4). 2 a (D. dulcețuri, miere etc.) Care s-a îngroșat, din cauza cristalizării zahărului (1) Si: cristalizat² (1). 3-4 smf, a (Fam; fig; d. oameni) (Persoană) care și-a pierdut (din cauza bătrâneții) vigoarea, integritatea facultăților intelectuale etc. Si: (fam) hodorogit, (înv și fam) matofit (1), (fam) rablagit, (fam) ramolit, senilizat. 5 a (D. manifestări ale oamenilor) Care exprimă ramoleală. 6 a (Rar; irn) Beat. 7 a (D. timbrul vocii, cuvinte, expresii etc.) Care a devenit mieros Si: dulceag, îndulcit, siropos.

zaharisit, -ă adj. 1 (despre dulcețuri, miere etc.) Care s-a îngroșat în urma cristalizării zahărului conținut. Un bulgăre de dulceață zaharisită (CĂL.). 2 Fructe zaharisite = fructe sau părți de fructe îmbibate cu sirop și acoperite de obicei cu o crustă de zahăr, care sînt folosite mai ales ca ornament pe prăjituri, torturi etc.; fructe zaharate. Mîinile leneșe ale mesenilor se lăsau... culegînd fructe zaharisite (E. BAR.). 3 Fig. (fam.; despre oameni) Care și-a pierdut (din cauza bătrîneții) vigoarea, energia, vioiciunea gîndirii și a mișcărilor; care s-a ramolit. ◊ (subst.) Te-ai lăsat prostit de zaharisitul ăla (CA. PETR.). 4 (despre tonul sau timbrul vocii) Care este mieros, dulceag, fals, artificial. Tinerilor nu le stă bine să fie pretențioși, zise el repede c-o voce zaharisită (AGÂR.). ◊ Fig. Umbla c-un caiet de poezii zaharisite (BART). • pl. -ți, -te.& /v. zaharisi.$

ZAHARISIT, -Ă, zaharisiți, -te, adj. 1. (Despre dulcețuri, miere etc.) Care s-a îngroșat prin cristalizarea zaharurilor conținute. ◊ Fructe zaharisite = fructe conservate prin fierbere în sirop de zahăr. 2. Fig. (Fam.; despre oameni) Care și-a pierdut vigoarea, energia, vioiciunea gândirii; ramolit. ♦ (despre cuvinte, expresii, ton etc.) Mieros, dulceag, siropos. – V. zaharisi.

ZAHARISIT, -Ă, zaharisiți, -te, adj. 1. (Despre dulcețuri, miere etc.) Care prezintă granule de zahăr cristalizat. ◊ Fructe zaharisite = fructe conservate prin fierbere în sirop de zahăr foarte concentrat. 2. (Familiar, despre persoane) Care și-a pierdut vigoarea, energia, combativitatea. V. ramolit. (Substantivat) Te-ai lăsat prostit de zaharisitul ăla de Gorduceanu. CAMIL PETRESCU, O. II 519. ♦ (Despre cuvinte, expresii, opere literare) Mieros, dulceag, sentimental. Sentimentală, lirică, visătoare, umbla c-un caiet de poezii zaharisite, pe care le cînta cu pasiune, dînd ochii peste cap sau privind țintă în vid. BART, E. 363. Ilenuța... asculta, cosind, cuvintele zaharisite ale Movileanului. La TDRG.

ZAHARISIT, -Ă, zaharisiți, -te, adj. 1. (Despre dulcețuri, miere etc.) Care prezintă granule de zahăr cristalizat. ◊ Fructe zaharisite = fructe conservate prin fierbere în sirop de zahăr. 2. (Fam., despre oameni) Care și-a pierdut vigoarea, energia, combativitatea. ♦ Mieros, dulceag, siropos. – V. zaharisi.

ZAHARISI, zaharisesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre dulcețuri, miere etc.; la pers. 3) A căpăta un aspect specific din cauza cristalizării zaharurilor conținute. 2. Refl. Fig. (Fam.; despre oameni) A-și pierde vigoarea, energia, deplinătatea facultăților mintale; a se ramoli. 3. Tranz. Fig. (Rar) A îndulci tonul sau timbrul vocii; a face mieros. – Din ngr. zahariázo.

saharisi v vz zaharisi

saharisit, ~ă a vz zaharisit

zacarisit, ~ă a vz zaharisit

zaharisi [At: (a. 1842) ARH. OLT. VII, 139 / S și: (rar) sa~ / Pzi: ~sesc / E: ngr ζαχαριάζω] 1 vt A îndulci (prea mult) cu zahăr (1) Si: a zăhăra (1). 2 vt A acoperi cu un strat de zahăr Si: a zăhăra (2), a zăhări (1), a zăhărui. 3 vt (C.i. fructe) A fierbe în zahăr. 4 vr (D. dulcețuri, miere etc.) A se îngroșa din cauza cristalizării zahărului pe care îl conține Si: a se cristaliza (2), (pop) a se zăhări (2). 5 vr (Fam; fig; d. oameni) A-și pierde (din cauza bătrâneții) vigoarea, integritatea facultăților intelectuale etc. Si: (fam) a se hodorogi, a se rablagi, a se ramoli, a se seniliza, (înv și fam) a se matofi (1). 6 vt (Rar; fig; c.i. timbrul vocii) A face să devină mieros Si: a îndulci.

zaharisi vb. IV. 1 refl. (despre dulcețuri, miere etc.) A se condensa, a căpăta o îngroșare specifică în urma cristalizării zahărului conținut. 2 tr. A îndulci (prea mult) cu zahăr; a acoperi cu un strat de zahăr; (compl. indică fructe) a fierbe în zahăr. 3 refl. Fig. (fam.; despre oameni) A-și pierde vigoarea, energia, vioiciunea gîndirii și a mișcărilor, integritatea facultăților intelectuale; a se ramoli. Își spuse că prietenul s-a zaharisit în provincie (CE. PETR.). 4 tr. Fig. (compl. indică tonul sau timbrul vocii) A îndulci; a face să devină mieros. E cam de mult, zice jupînul, zaharisind și mai tare tonul (CAR.). • prez.ind. -esc. /<ngr. ζαχάρωσα, aor. lui ζαχαρώνω.

ZAHARISI, zaharisesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre dulcețuri, miere etc.; la pers. 3) A căpata o îngroșare specifică datorită cristalizării zaharurilor conținute. 2. Refl. Fig. (Fam.; despre oameni) A-și pierde vigoarea, energia, vioiciunea gândirii; a se ramoli. 3. Tranz. Fig. (Rar) A îndulci tonul sau timbrul vocii; a face mieros. – Din ngr. zaharóso (viitorul lui zaharóno).

ZAHARISI, zaharisesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre dulcețuri, miere etc.) A căpăta o îngroșare specifică datorită cristalizării zahărului pe care îl conține. Mierea se zaharisește cînd nu e curată. 2. Refl. (Familiar, despre persoane) A-și pierde vigoarea, energia, combativitatea. V. ramoli. Își spuse că prietenul s-a zaharisit în provincie dacă a putut suporta aiîta insolență, fără să găsească o replică. C. PETRESCU, Î. II 222. Dricul înainta încet... Toți vorbeau tare... Poeții tineri își aduseră aminte cît s-au zaharisit cei bătrîni. id. C. V. 297. Am rugat-o să nu ia în seamă... e un biet bătrîn stricat, a fost pe vremuri ceva de capul lui, dar acum s-a zaharisit. M. I. CARAGIALE, C. 19. 3. Tranz. Fig. (Rar, cu privire la tonul sau la timbrul vocii) A îndulci, a face mieros, dulceag. Dar... știți că... mai este un contișor... E cam de mult, zice jupînul zaharisind și mai tare tonul. CARAGIALE, O. I 325.

ZAHARISI, zaharisesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre dulcețuri, miere etc.) A căpăta o îngroșare specifică, datorită cristalizării zahărului pe care îl conține. 2. Refl. (Fam., despre oameni) A-și pierde vigoarea, energia, combativitatea. V. ramoli. 3. Tranz. Fig. (Rar) A îndulci tonul sau timbrul vocii; a face mieros. – Ngr. zaharoso (< zaharono).

A SE ZAHARIS/I pers. 3 se ~este intranz. 1) (despre dulceață sau miere) A deveni mai dens datorită cristalizării zahărului din componență. 2) fig. A-și pierde vigoarea fizică sau/și intelectuală (în special din cauza vârstei înaintate); a se ramoli, a se rablagi; a se rebegi; a se hârbui. /<ngr. zaharóso

A ZAHARISI ~esc tranz. 1) (fructe) A fierbe în sirop de zahăr. 2) fig. (tonul sau timbrul vocii) A face mieros; a îndulci. /<ngr. zaharóso

zaharisì v. 1. a pune zahăr în; 2. a fierbe în zahăr (fructe).

zaharisésc (vest) și zăhărésc (est) v. tr. (d. zahăr, zahar saŭ ngr. zahariázo, mă cristalizez, zaharóno, zaharisesc). Ferb în zahăr: fructe zaharisite. V. refl. Mă cristalizez (vorbind de zahăru din dulceața stricată). Fig. Mă ramolesc: un zaharisit! V. izmenesc.

!zaharisi¹ (a se ~) (a se ramoli) (fam.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă zaharisesc, 3 sg. se zaharisește, imperf. 1 sg. mă zahariseam; conj. prez. 1 sg. să mă zaharisesc, 3 să se zaharisească; imper. 2 sg. afirm. zaharisește-te; ger. zaharisindu-mă

!zaharisi² (a se ~) (despre miere, dulcețuri) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se zaharisește, 3 pl. se zaharisesc, imperf. 3 sg. se zaharisea; conj. prez. 3 să se zaharisească; ger. zaharisindu-se

zaharisi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zaharisesc, imperf. 3 sg. zahariseai conj. prez. 3 să zaharisească

zaharisi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zaharisesc, imperf. 3 sg. zaharisea; conj. prez. 3 sg. și pl. zaharisească

ZAHARISIT adj. v. ramolit, senil.

ZAHARISIT adj. (înv.) zăhărit. (Miere ~.)

ZAHARISIT adj. (înv.) zăhărit. (Miere ~.)

zaharisit adj. v. RAMOLIT. SENIL.

ZAHARISI vb. v. ramoli.

ZAHARISI vb. a se cristaliza. (Mierea s-a ~.)

zaharisi vb. v. RAMOLI.

zaharisit, -ă, zaharisiți, -te adj. (d. oameni) ramolit

a i se zaharisi chiseaua expr. (er., glum. – d. femei) a trece printr-o perioadă de abstinență sexuală.

zaharisi, zaharisesc v. r. (d. oameni) a-și pierde vigoarea, energia, limpezimea gândirii; a se ramoli