2 intrări

26 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARCARE, parcări, s. f. Acțiunea de a parca și rezultatul ei; parcaj. – V. parca.

PARCARE, parcări, s. f. Acțiunea de a parca și rezultatul ei; parcaj. – V. parca.

parcare sf [At: MIHALE, O. 93 / Pl: ~cări / E: parca] 1 (Îvr) Închidere temporară a unor animale sau a unor prizonieri într-un țarc mare, într-o îngrăditură. 2-3 Oprire pentru un timp a unor mașini, vehicule (într-o parcare sau) în alt loc accesibil Si: parcaj (1-2). 4 Depozitare a unor materiale, utilaje etc. într-un parc (10). 5-7 Parching (1-3).

PARCARE, parcări, s. f. Acțiunea de a parca și rezultatul ei; parcaj.

PARCARE s.f. Acțiunea de a parca și rezultatul ei; parcaj; parking. ♦ Staționarea avioanelor care urmează să decoleze. [< parca].

PARCARE s. f. acțiunea de a parca; parcaj. ◊ staționarea avioanelor care urmează să decoleze. (< parca)

PARCARE ~ări f. 1) v. A PARCA. 2) Loc pentru staționarea (mai) îndelungată a autovehiculelor; parcaj; parching. /v. a parca

PARCA, parchez, vb. I. Tranz. A lăsa un vehicul să staționeze într-un loc public (anume amenajat); a depozita materiale, utilaje etc. într-un parc (2). – Din fr. parquer.

PARCA, parchez, vb. I. Tranz. A lăsa un vehicul să staționeze într-un loc public (anume amenajat); a depozita materiale, utilaje etc. într-un parc (2). – Din fr. parquer.

parca [At: ALEXI, W. / Pzi: ~chez / E: fr parquer] 1 vt (Îvr; c. i. animale, prizonieri) A închide temporar într-un țarc mare, într-o îngrăditură etc. 2-3 vt(a) (C. i. mașini, vehicule) A opri pentru un anumit timp (într-o parcare sau) în alt loc accesibil. 4 (C. i. materiale, utilaje etc.) A depozita într-un parc (10).

PARCA, parchez, vb. I. Tranz. A așeza, a lăsa să staționeze un timp mai îndelungat într-un anumit loc, a depozita, a gara într-un parc (2).

PARCA vb. I. tr. A așeza într-un parc (3) [în DN] (autovehicule); a gara. [< fr. parquer].

PARCA cv. tr. a așeza într-un parc (3) (autovehicule); a gara. (< fr. parquer)

A PARCA ~chez tranz. 1) (vehicule) A plasa într-un parc de staționare sau într-un loc special rezervat în acest scop. 2) (materiale, utilaje etc.) A depozita pe un teren anume amenajat. /<fr. parquer

*parchéz v. tr. (fr. parquer). Pun într’un parc, într’un ocol: parchez boiĭ. Așez în regulă ca să formez parcu: parchez artileria. Fig. Închid, despart de alțiĭ: parchez oameniĭ în caste.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

parcare s. f., g.-d. art. parcării; pl. parcări

parcare s. f., g.-d. art. parcării; pl. parcări

parcare s. f., g.-d. art. parcării; pl. parcări

parca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. parchez, 3 parchea; conj. prez. 1 sg. să parchez, 3 să parcheze

parca (a ~) vb., ind. prez. 3 parchea

parca vb., ind. prez. 1 sg. parchez, 3 sg. și pl. parchea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PARCARE s. parcaj, parching. (Stație de ~ pentru automobile.)

PARCARE s. (Stație de ~ pentru automobile.)

PARCA vb. a gara. (A ~ un vehicul.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ăl mai tare din parcare expr. (iron.) individ grozav / formidabil

cel mai tare din parcare expr. (iron.) formidabil, imbatabil.

parchează în altă parte! expr. (iron.) caută-ți un alt partener de flirt / de sex!

Intrare: parcare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • parcare
  • parcarea
plural
  • parcări
  • parcările
genitiv-dativ singular
  • parcări
  • parcării
plural
  • parcări
  • parcărilor
vocativ singular
plural
Intrare: parca
verb (VT204)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • parca
  • parcare
  • parcat
  • parcatu‑
  • parcând
  • parcându‑
singular plural
  • parchea
  • parcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • parchez
(să)
  • parchez
  • parcam
  • parcai
  • parcasem
a II-a (tu)
  • parchezi
(să)
  • parchezi
  • parcai
  • parcași
  • parcaseși
a III-a (el, ea)
  • parchea
(să)
  • parcheze
  • parca
  • parcă
  • parcase
plural I (noi)
  • parcăm
(să)
  • parcăm
  • parcam
  • parcarăm
  • parcaserăm
  • parcasem
a II-a (voi)
  • parcați
(să)
  • parcați
  • parcați
  • parcarăți
  • parcaserăți
  • parcaseți
a III-a (ei, ele)
  • parchea
(să)
  • parcheze
  • parcau
  • parca
  • parcaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

parcare, parcărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a parca și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX
    • 1.1. Staționarea avioanelor care urmează să decoleze. DN MDN '00
    • 1.2. Loc pentru staționarea (mai) îndelungată a autovehiculelor. NODEX
etimologie:
  • vezi parca DEX '09 DEX '98 DN MDN '00 NODEX

parca, parchezverb

  • 1. A lăsa un vehicul să staționeze într-un loc public (anume amenajat); a depozita materiale, utilaje etc. într-un parc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: gara
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.