lac² sn [At: COSTINESCU / Pl: ~uri / E: fr laque, ger Lack, lat lacca] 1 Soluție obținută prin dizolvarea într-un solvent volatil a unor rășini, uleiuri, a nitrocelulozei etc., care, după aplicarea pe o suprafață, formează o pojghiță transparentă dură, protejând obiectele împotriva agenților externi și conferindu-le un aspect plăcut, proprietăți electroizolante etc. 2 Preparat obținut prin amestecul lacului² (1) cu un colorant. 3 (Rar; șîs piele de ~) Piele sau imitație de piele acoperită cu un strat de lac² (1). 4 (Reg) Smalț. 5 (Șîs ~ japonez, ~ de Japonia, ~ de China) Rășină neagră sau roșie secretată de unele specii de arbori care cresc în Extremul Orient. 6 Preparat obținut din lac² (5) și utilizat în arta decorativă. 7 (Pex) Material, obiect acoperit cu lac² (6). 8 Substanță cleioasă secretată de unele insecte din sudul Asiei pe care o depun pe ramurile copacilor. 9 Substanță colorantă pe bază de oxid de aluminiu folosită în pictură.

lac¹ sn [At: (a. 1468) ap. DLR ms / Pl: ~uri, (reg) lace / E: ml lacus] 1 Întindere mare de apă stătătoare, situată într-o depresiune, aflată uneori în legătură cu o mare sau cu un râu Vz heleșteu, iaz. 2 (Îs) ~ de acumulare Lac¹ (1) artificial realizat prin construirea unui baraj pe albia unui râu, în scopul formării unei rezerve de apă. 3 (Reg; îs) Bubă de ~ Cancer (1). 4 (Îlav) ~ de sudoare (sau de nădușeală, de apă) Ud de transpirație. 5 (Pfm; îe) A sări (sau a cădea, a da, a nimeri etc.) din ~ în puț A trece dintr-o situație grea în alta și mai grea. 6 Baltă. 7 (Reg) Suprafață de apă liniștită pe cursul unui râu, fluviu etc., unde se construiesc plute. 8 (Îvr) Lagună. 9 (Îvr) Apă stătută. 10-11 (De obicei cu determinări) Mare² (1) sau altă cale navigabilă dominată de forța navală a unui stat sau inclusă în zona de ocupație a unui imperiu. 12 (De obicei cu determinări în genitiv sau udp „de”) Cantitate mare de lichid, de materie topită etc. 13 (Nob) Rezervor de produse petroliere.

lac³ sn [At: URECHE, L. 130 / Pl: ~uri / E: ngr λάκκος] (Înv) Groapă.

LAC², lacuri, s. n. 1. Preparat lichid obținut prin dizolvarea într-un solvent a unei substanțe care, întinsă pe suprafața unui obiect, formează în urma evaporării solventului o pojghiță solidă, dură care ferește obiectele de influența aerului și a umezelii. Chioșcuri albe cu lac luciu smălțuite. ALECSANDRI, P. III 86. 2. Piele (sau imitație de piele) cu fața netedă, lucioasă, acoperită cu un strat de lac (1). Răspundea la saluturi cu un deget dus din treacăt la șapca roșie cu cozorocul de lac. C. PETRESCU, A. 305. Te prinde redingota bine, Sînt mîndre ghetele de lac: Zîmbești încrezător în tine. TOPÎRCEANU, B. 67.

LAC¹, lacuri, s. n. Întindere (mare) de apă stătătoare, naturală sau artificială, închisă complet între maluri și uneori cu scurgere la o mare sau la un rîu. V. iezer, ghiol, heleșteu, baltă. Privind în lac, Copila, ca-n oglindă, Cerca și nu putea pe plac Un brîu pe trup să-și prindă. COȘBUC, P. I 69. Lac de-ar fi, broaște sînt destule! CREANGĂ, P. 186. Stă castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri. EMINESCU, O. I 152. Văd insule frumoase și mări necunoscute, Și splendide orașe și lacuri de smarald. ALECSANDRI, P. III 5. ◊ Fig. Merseră înainte prin dungi de umbră și prin lacuri de soare. SADOVEANU, O. IV 77. ◊ (În toponimie) Lacul Roșu. ▭ Puțin mai înainte sînt vestitele băi de la Lacul Sărat. VLAHUȚĂ, O. A. II 123. ◊ Expr. A sări (sau a da, a cădea) din lac în puț = a cădea dintr-o nenorocire în alta, a da de un rău mai mare fugind de alt rău. ♦ Fig. Cantitate mare de apă sau de alt lichid. ◊ (În metafore și comparații; prin exagerare) Ghiță Lungu s-a retras, lac de nădușeală. SADOVEANU, M. C. 145.

LAC s.n. Soluție de bază de oxid de aluminiu gelatinos, amestecată uneori cu un colorant, folosită în pictură. ♦ Suc rășinos al unor arbori din Extremul Orient, din care se prepară o soluție pentru lustruit mobile. ♦ Lichid cu care se acoperă unele corpuri pentru a le feri de umezeală, de rugină etc. [Cf. fr. laque, germ. Lack, lat. lacca < pers. lakk – culoare roșie < hind. lakh].

LAC s. n. 1. soluție pe bază de oxid de aluminiu gelatinos, cu un colorant, folosită în pictură. 2. suc rășinos al unor arbori din Extremul Orient, din care se prepară o soluție pentru lustruit mobile. 3. lichid cu care se acoperă unele corpuri pentru a le feri de umezeală, de rugină etc. (< germ. Lack)

LAC¹ ~uri n. 1) Apă stătătoare de mare întindere, cu sau fără scurgere. 2) fig. Cantitate mare de apă sau de alt lichid. /<lat. lacus

LAC² lacuri n. 1) Soluție a unor rășini sau uleiuri cu care se unge suprafața unui obiect pentru a-i da luciu sau pentru a-l feri de contactul dăunător cu aerul sau cu umezeala. 2) Piele sau imitație de piele cu fața netedă și lucioasă. /<germ. Lack, fr. laque

lac n. mare întindere de apă înconjurată de uscat. [Lat. LACUS].

lac n. 1. gumă-rășină de un roșu-gălbuiu ce picură din ramurile uror arbori aziatici; 2. lustru de China negru sau roșu: ghete de lac; 3. mobilă îmbrăcată cu acest lac (= fr. laque).

2) lac n., pl. urĭ (fr. laque f., d. mlat. lacca, derivat d. pers. lak, tinctură roșie). Un fel de rășină cărămizie închisă care ĭese lichidă din ramurile unor copacĭ din India. Lustru negru (saŭ roș saŭ alt-fel) cu care se lustruĭesc mobilele, peile ș. a. Pele lustruită cu acest fel de lustru, care se depune ca un strat foarte neted: cizme de lac.

1) lac n., pl. urĭ (lat. lácus, lac, it. sp. pg. lago, pv. lac). Baltă, mare întindere de apă stătătoare. Rezervoriŭ de țițeĭ, păcură ș. a. Apă saŭ udeală făcută în casă orĭ pe drum: apa picura din pod încît se făcuse lac în casă, el zăcea într’un lac de sînge, (mult sînge), ploŭase și se făcuse lacurĭ pe drum. Îs lac de apă (saŭ de sudoare), îs foarte asudat orĭ ploŭat. A cădea din lac în puț, a ajunge dintr’o stare rea într’alta și maĭ rea. – (La Dos. V. S. Sept. 14, greșit tradus după gr. lákkos = groapă).

TRIFOI, trifoi, s. m. Nume dat mai multor plante din familia leguminoaselor, cu frunzele compuse din trei foliole în trei lobi și cu florile strînse în măciulii, dintre care unele se cultivă ca plante de nutreț (Trifolium). Acuma pe rouă Trifoiul e bun de tăiat. BENIUC, V. 138. Se simțea stăpînul lor și-și făcea planurile cum va ara fîneața cutare, iar cutare porumbiște cum va semăna-o cu trifoi. REBREANU, I. 92. Foaie verde de trifoi, Vino, bădiță, la noi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 77. ◊ Compuse: trifoi-mare = sulfină; trifoi-mărunt = plantă cu tulpină ramificată, cu flori galbene-aurii (Trifolium strepens); trifoi-măcriș = măcrișul-iepurelui; trifoi-de-lac (-de-baltă sau -amar) = trifoiște (2); trifoiul-caprelor = sulițică; triîoi-galben = trifoiaș; trifoi-alb = trifoi cu tulpină tîrîtoare, cu flori albe sau trandafirii (Trifolium repens).

lac-fixativ s. n. Soluție care, pulverizată pe păr, îl întărește ◊ „Se produc rujuri de buze, lac-fixativ pentru menținerea coafurii.” Sc. 24 II 63 p. 2 (din lac + fixativ)

Asfaltit (Lacul) n. sau Marea Moartă, lac în Palestina în care se aruncă Iordanul (și de unde se scotea asfalt).

Constanța (Lacul de) f. numit de Germani Bodensee, lac străbătut de Rin, lung de 65 km., între Elveția, Germania și Austria.

Geneva f. canton și oraș în Elveția, pe lacul cu acelaș nume: 140.000 loc. Orologerie și bijuterie. Universitate fundată de Calvin. Patria lui J. J. Rousseau. ║ (Lacul de) sau Lacul Leman, mare lac al Europei între Franța și Elveția, străbătut de Ron.

Lacu-Sărat n. stațiune balneară lângă Brăila, ale cării ape conțin iod, pucioasă și brom.

Patru-Cantoane (Lacul celor) n. numele lacului de Lucerna.

Roșu (Lacul) n. pe Bicaz, lung de 2200 m., așezat la o înălțime de 995 m., peste nivelul mării.

Symphal (Lacul) n. lac la N.-E. Arcadiei, pe malurile căruia Hercule răpuse, după tradiție, niște păsări antropofage.

Tiberiada f. 1. oraș în Palestina pe lacul cu acelaș nume; 2. (Lacul), V. Genesaret.

lac¹ (iaz, soluție) s. n., pl. lacuri

lac² (piele) s. n.

lac² (piele) s. n.

lac¹ (iaz, soluție) s. n., pl. lacuri

lac (apă stătătoare, soluție) s. n., pl. lacuri

lac (piele) s. n., pl. lacuri

roșu³ (persoană) s. m., art. roșul; pl. roșii, art. roșiii (desp. -și-ii)

roșu² (culoare, fard; țesătură) s. n., art. roșul (și în: la roșu)

Lacul-Sărat.

LAC s. (GEOGR.) (pop.) tău. (~ de munte.)

LAC s. v. baltă.

LAC s. vernis, (înv.) vernichiu. (~ pentru mobilă.)

LAC s. vernis, (înv.) vernichiu. (~ pentru mobile.)

LAC s. (GEOGR.) (pop.) tău. (~ de munte.)

lac s. v. BALTĂ.

TRIFOI-AMAR s. v. plutică, trifoiște.

TRIFOI-DE-LAC s. v. trifoiște.

trifoi-amar s. v. PLUTICĂ. TRIFOIȘTE.

trifoi-de-baltă s. v. TRIFOIȘTE.

trifoi-de-lac s. v. TRIFOIȘTE.

lac (lacuri), s. n. – Apă stătătoare. – Mr., megl. lac, istr. lǫc Lat. lacus (Pușcariu 630; Candrea-Dens., 937; REW 4836; DAR), cf. it., sp., port. lago, prov., fr. lac. Din rom. pare să provină mag. lák (Edelspacher 18). – Der. lăcărie, s. f.; lăcos, adj.; lacoviște, s. f., cu suf. -iște (după Skok, 71 și DAR, din bg., sb. lokva „băltoacă”).

lac (lacuri), s. n. – Vopsea, glazură, etc. Fr. laque sau germ. Lack. – Der. lăcui, vb.; lăcuitor, s. m.; lachirui, vb. (înv., a da cu lac), din germ. lakieren (Borcea 195).

LAC¹ (lat. lacus). s. n. Cantitate de apă naturală care stagnează într-o chiuvetă lacustră, având uneori scurgerea asigurată printr-un emisar (II, 2). După originea chiuvetei lacustre, care are formă, suprafață și adâncime variabile, se deosebesc mai multe categorii: l. tectonice, situate în porțiuni scufundate ale scoarței terestre (ex.: Titicaca, Albert, Tanganyika, Baikal ș.a.), l. vulcanice, cantonate în craterele vulcanilor stinși (ex. Sfânta Ana, Bolsena, Crater Lake, Kelud ș.a.), l. de baraj natural, situate în văile barate de lave vulcanice, de materiale provenite din alunecările de teren, din surpări sau prăbușiri de stânci (Lacu Roșu, Bătălău, Tana, Yellowstone, Myvatn ș.a.), l. glaciare, aflate în circurile glaciare sau în spatele pragurilor din lungul văilor glaciare (ex.: Bucura, Zănoaga, Bâlea, Lia, Viorica, Ana, Maggiore, Garda, Como, Geneva etc), l. carstice, care ocupă doline, polii, uvale etc. din regiuni cu roci calcaroase, gipsuri, sare etc. (ex.: Buhui, Zăton, Ighiu ș.a.), l. clastocarstice, cantonate în crovuri (ex.: Ianca, Movila Miresii, Tătaru), l. fluviatile, formate în luncile râurilor prin bararea meandrelor și a brațelor secundare (ex.: Snagov, Oltina, Căldărușani, Iezeru, Mostiștei, Amara), l. litorale, create prin închiderea unor golfuri (ex.: Razim, Siutghiol, Sinoe), sau prin bararea unor văi (limane fluvio-maritime: Tașaul, Techirghiol, Mangalia), l. artificiale, construite de om în scopuri hidroenergetice, piscicole, pentru irigații, alimentare cu apă etc. (ex. Porțile de Fier I și II, Izvoru Muntelui, Vidraru, Drăcșani etc.). După compoziția chimică a apei din bazinul lacustru se deosebesc: l. dulci (cu salinitate mai mică de 0,3‰), l. salmastre (cu salinitate cuprinsă între 0,3 și 24,7‰) și l. sărate (cu salinitate mai mare de 24,7‰). Suprafața totală a lacurilor de pe glob ocupă 1,8% din suprafața uscatului. ◊ L. de acumulare = l. artificial realizat prin construirea unui baraj pe o albie de râu, în scopul formării unei rezerve de apă pentru a compensa debitul cursului de apă care alimentează o amenajare hidrotehnică (de ex.: centrală hidroelectrică, priză de apă pentru irigații etc.). ♦ Fig. Cantitate mare de apă sau de alt lichid.

ANA, lac glaciar în M-ții Retezat, la 1.930 m alt.; 3,1 ha; ad. max.: 11,6 m.

BÎLEA, lac glaciar în M-ții Făgăraș, la 2.034 m alt.; 0,46 km². Ad. max.: 11 m. Din el izv. rîul cu același nume (22,5 km). Punct turistic. Cabană. Pe aici trecea șoseaua transfăgărășană (inaugurată în 1974). Linie de teleferic (804 m diferență de nivel) între Bîlea-lac și Bîlea-cascadă (inaugurată în 1975). În jurul lacului B., există rezervația naturală complexă omonimă (120,40 ha), cu vegetație variată, constituită din tufărișuri de smîrdar (Rhododendron kotschyi) și merișor (Vaccinium vitis-idaea) și numeroase alte plante, printre care rogozuri (Carex pyrenaica, C. dacica), garofița de munte (Dianthus compactus), floarea de colți (Leontopodium alpinum).

BUIR NUUR, lac în E Mongoliei, la granița cu China, la 583 m alt.; 610 km². Ad. max.: 11 m. Pescuit.

CHÖVSGOL NUUR, lac tectonic cu apă dulce în Asia Centrală (Mongolia), la 1.645 m alt.: 2,62 mii km². Ad. max.: 238 m. Îngheață în perioada dec.-mai. Navigație. Pescuit.

CRATER LAKE [créita leic], lac în V S.U.A. (Oregon), în M-ții Cascade Range; 52 km². Ad. max.: c. 600 m. Ocupă un vechi crater vulcanic al muntelui Mazama. Turism. Parc național.

GARDA (BENACO), Lago di ~, lac de baraj morenic subalpin (68 m alt.), în Italia de N (Lombardia); 370 km²; lungime: 52 km; lățime: 17,5 km. Ad. medie: 136 km; ad. max.: 346 m. Din el izv. râul Mincio (afl. stg. al Padului). Climă blândă. Pescuit. Reg. turistică cu numeroase localit. balneo-climaterice: Garda, Sirmione, Riva-del-Garda ș.a.

LACU ROȘU 1. Lac de baraj natural situat pe cursul superior al râului Bicaz, la 980 m alt., foarmat, în 1837, prin surparea unei porțiuni din Muntele Ghilcoșului spre poalele masivului Suhard, obturând valea râului Bicaz. Supr.: 12,6 ha; lungimea: 2,5 km; lățimea: 100-200 m; ad. max.: 10,5 m. Denumirea lacului derivă de la argilele roșietice (cu oxizi de fier) aflate în suspensie în apă, transportate și depuse în lac de Pârâul Roșu. L.R. mai este cunoscut în literatura de specialitate și sub numele de Ghilcoș sau Ucigașul. Important obiectiv turistic. 2. V. Roșu (3). 3. Localitate componentă a orașului Gheorghieni, stațiune climaterică și de odihnă cu funcționare permanentă, situată în jud. Harghita, într-o mică depresiune străjuită de munții Tarcău, Hășmaș, Giurgeu și masivul Suhard, pe malul lacului cu același nume, la 980 m alt. Climat montan, tonic, cu veri răcoroase (în iul. temp. medii multianuale de 15°C) și ierni friguroase (în ian. medii termice de-7°C). Precipitațiile însumează c. 1000 mm anual. Stațiunea este indicată atât pentru odihnă, cât și pentru tratarea nevrozelor, a stărilor de debilitate, de surmenaj fizic și intelectual etc. Posibilități de practicare a schiului (iarna), alpinismului (vara, în Cheile Bicazului) și a drumețiilor montane.

LACU SĂRAT 1. Lac clastocarstic (de crov) cu apă sulfatată și nămol terapeutic, situat în NE Câmpiei Brăilei, la 25 m alt., la 5 km SV de municipiul Brăila. Supr.: 39 ha (la niveluri medii ale apei; în perioadele de secetă, suprafața lacului se reduce foarte mult); lungimea: 2 km; lățimea: 200-300 m; ad. max.: 1 m. Apa lacului are o mare concentrație de clorură de sodiu, de sulfat de sodiu și de magneziu (84 g/l). 2. Stațiune balneoclimaterică de interes general, cu funcționare permanentă, situată în jud. Brăila, în NE Câmpiei Brăilei, pe malul lacului cu același nume. Climat continental de stepă, cu amplitudini termice anuale mari (25,4°C). Temp. medie anuală este de 11°C; în iul. temp. medii peste 23°C, iar în ian. de -2,3°C. Precipitațiile însumează c. 400mm anual. Stațiunea este indicată pentru tratarea afecțiunilor reumatice, ginecologice (insuficiență ovariană, cervicite cronice), dermatologice (psoriazis, ichtioze, keratodermatii etc.), endocrine (hipotiroidie benignă, hipoovarie etc.), neurologice periferice (pareze ușoare, nevrite, sciatică) etc. Complex balnear.

LACU TĂBĂCĂRIEI, lagună marină situată în N municipiului Constanța, alimentată cu apă dulce din L. Siutghiol; 95 ha. Ad. max.: 6,4 m. Are scurgere spre Marea Neagră. Amenajat pentru agrement.

LACUL CELOR PATRU CANTOANE (VIERWALDSTÅTTER SEE [fi:rvaltʃtetr zee], germ LUZERN, fr. LUCERNE), lac în partea central-nordică a Elveției, situat între cantoanele Lucerna, Schwyz, Uri, Nidwalden, la poalele Alpilor, la 434 m alt.; 114 km²; lungime: 38 km; lățime max.: 4 km; ad. max.: 214 m. Traversat de râul Reuss (afl. dr. al râului Aare). Important obiectiv turistic. Pe malurile sale se găsesc mai multe stațiuni climaterice (Luzern, Cham, Zug, Brunnen, Sisikon, Buochs, Stansstad).

LACUL CU MUȘCHI v. Mohoș.

LACUL FĂRĂ FUND, lac antropologic, heliotermic, situat în perimetrul orașului Ocna Sibiului, format în cadrul unei saline părăsite în 1775. Supr.: 1.665 m²; ad. max.: 32 m. Salinitatea apei la suprafață este de 96 g/l, iar la 6 m adâncime de 318 g/l. Pe timpul verii, temp. apei la suprafață este de 24,5°C, la 2,5 m adâncime 31,4°C, iar la sub 3 m adâncime scade 12-14°C, devenind constantă către fundul lacului. Declarat rezervație naturală hidrogeologică.

LACUL LUI BABAN v. Gura Caliței.

LACUL RENULUI (REINDEER LAKE [réindiə leik]), lac glaciar în partea centrală a Canadei, la granița provinciilor Saskatchewan cu Manitoba, la 350 m alt.; 6,39 mii km². Lungime max.: 230 km; lățime max.: 60 km. Comunică prin râul omonim cu râul Churchill.

LACUL SCLAVULUI (GREAT SLAVE LAKE [greit sleiv leik]) v. Marele Lac al Sclavului.

LACUL SUPERIOR (SUPERIOR LAKE [səpiəriə leik]), cel mai întins lac cu apă dulce din lume, situat în America de Nord, la granița Canadei (prov. Ontario) cu S.U.A. (statele Minnesota și Wisconsin), în sistemul Marilor Lacuri, la 183 m alt.; 82,4 mii km²; lungime: 563 km; lățime max.: 257 km; ad. max.: 406 m. Comunică cu L. Huron prin râul St. Marys. Porturi pr.: Duluth (S.U.A.), Thunder Bay (Canada). Insule (Royale, Michipicoten, Saint Ignace, Simpson, Madeline ș.a.), peninsule (Keweennaw, Black Bay ș.a.) și golfuri (Whitefish, Agawa, Michipicoten, Thunder ș.a.).

LACUL URSULUI (GREAT BEAR LAKE [greit bεər leik]) v. Marele Lac al Ursului.

MARELE LAC AL SCLAVULUI (GREAT SLAVE LAKE [greit sleiv leik]), lac tectonoglaciar în partea central-vestică a Canadei, în prov. Northwest Territories, la 156 m alt.; 28,4 mii km²; lungime: 480 km; lățimea max.: 80 km; ad. max.: 614 m. Numeroase ins. În el se varsă Râul Sclavului și și din el izv. fl. Mackenzie. Îngheață în perioada oct.-iun. Descoperit în 1771 de exploratorul Samuel Hearne.

MARELE LAC AL URSULUI (GREAT BEAR LAKE [greit beə leik]), lac tectonoglaciar, în NV Canadei, în prov. Northwest Territories, la 119 m alt.; 31,8 mii km²; lungime: 309 km; lățimea max.: 190 km; ad. max.: 413 m. Țărmuri stâncoase și fragmentate. Îngheață în perioada oct.-iul. Port. pr.: Fort Franklin. Comunică cu fl. Mackenzie prin râul Great Bear Rover (113 km lungime). Descoperit în 1800 și explorat în 1825 de Sir John Franklin.

MARELE LAC SĂRAT (GREAT SALT LAKE [greit solt leik]), lac în V S.U.A., situat într-o zonă deșertică a Pod. Marelui Bazin, la 1.282 m alt. Supr. variază între 2,7 și 5,2 mii km²; ad. max.: 11 m (vara scade la 1 m). Lungimea max.: 55 km. Salinitatea: 200-270‰. Depuneri de sare pe maluri, datorită evaporării excesive.

MARILE LACURI (GREAT LAKES [greit leiks]), grup de cinci lacuri în E Americii e Nord, la granița S.U.A. și Canada, reprezentând cea mai mare acumulare de apă dulce de pe glob; 243,5 mii km². Cuprinde lacurile tectono-erozive modelate de glaciația cuaternară: Superior, Huron, Michigan, Erie și Ontario. Prin fl. Sfântul Laurențiu sunt legate de Oc. Atlantic, iar printr-o rețea de canale cu bazinele fl. Mississippi și Hudson. Pescuit, Important sistem hidroenergetic. Cel mai mare sistem de navigație continentală de pe glob (13 mii km). Pr. porturi: Milwaukee, Chicago, Detroit, Bufallo, Hamilton, Toronto.

Oașa, lacul ~ v. Sebeș (1).

POIANA LACULUI, com. în jud. Argeș, situată în SE piemontului Cotmeana, pe cursurile superioare ale râurilor Teleorman și Cotmeana; 6.750 loc. (2003). Expl. de petrol (în satul Sămara). Bisericile Cuvioasa Parascheva (1789) și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (1737), în satele Cepari și Păduroiu din Deal.

SFÂNTA ANA, lac aflat în craterul vulcanic al masivului Puciosu (Carpații Orientali), situat în apropiere de Băile Tușnad, la 950 m alt. Lacul S. A., singurul de acest gen din țară, are o formă aproximativ circulară, cu aspect de paletă de ping-pong (620 m lungime și 460 m lățime max.) și se alimentează de la ploi, zăpezi și izvoare subterane. Supr.: 22 ha; vol.: 786360 m³; ad. max. 7,1 m (în scădere, din cauza infiltrării apei în fisuri: în 1870 avea o adâncime max. de 12 m). Transparență mare (c. 5 m). În apa lacului s-a aclimatizat, în condiții bune, somnul pitic (Ictalurus nebulosus). Rezervație științifică, inclusă pe lista monumentelor naturii. Obiectiv turistic. În apropiere, la c. 1 km NE de S. A., se află tinovul sau mlaștina Mohoș, numit „Lacul cu mușchi”, care ocupă cuveta unui alt crater vulcanic.

SHOSHONE LAKE, lac în VNV S.U.A., în NV statului Wyoming, în Parcul Național Yellowstone, la V de lacul Yellowstone, la 2377 m alt.; 19 km lungime și 13 km lățime. De aici izv. râul Snake.

a cădea din lac în puț expr. a avea parte de o neplăcere încercând să evite o alta mai mică.

din lac în puț expr. dintr-o situație critică într-alta și mai critică; din rău în mai rău.