16 definiții pentru judiciar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JUDICIAR, -Ă, judiciari, -e, adj. 1. Care ține de justiție, privitor la justiție; judecătoresc. ◊ Cronică judiciară = dare de seamă asupra proceselor și dezbaterilor care au loc înaintea justiției. 2. Făcut prin autoritatea justiției. [Pr.: -ci-ar] – Din fr. judiciaire, lat. judiciarius.

JUDICIAR, -Ă, judiciari, -e, adj. 1. Care ține de justiție, privitor la justiție; judecătoresc. ◊ Cronică judiciară = dare de seamă asupra proceselor și dezbaterilor care au loc înaintea justiției. 2. Făcut prin autoritatea justiției. [Pr.: -ci-ar] – Din fr. judiciaire, lat. judiciarius.

judiciar, ~ă a [At: HAMANGIU, C. C. 409 / P: ~ci-ar / Pl: ~i, ~e / E: fr judiciaire] 1 Care ține de justiție Si: judecătoresc (1). 2 Privitor la justiție Si: judecătoresc (2). 3 (Îs) Sistem ~ Justiție (3). 4 (Îs) Cronică ~ Dare de seamă asupra proceselor și dezbaterilor care au loc înaintea justiției. 5 Făcut prin autoritatea justiției (3).

JUDICIAR, -Ă, judiciare, adj. 1. De justiție, privitor la justiție, judecătoresc. A fost un mare scandal judiciar. C. PETRESCU, C. V. 230. A plîns de milă, la Năpasta, de suferințele bietului Ion nebunul, victimă a unei erori judiciare. IBRĂILEANU, SP. CR. 256. ◊ Cronică judiciară = dare de seamă asupra proceselor și dezbaterilor care au loc înaintea justiției. 2. Făcut prin autoritatea justiției. Anchetă judiciară. – Pronunțat: -ci-ar.

JUDICIAR, -Ă adj. 1. Referitor la justiție; 2. Făcut prin justiție. [Pron. -ci-ar. / cf. fr. judiciaire, lat. iudiciarius].

JUDICIAR, -Ă adj. 1. referitor la justiție. 2. făcut prin justiție. (< fr. judiciaire, lat. iudiciarius)

JUDICIAR ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de justiție; propriu justiției; judecătoresc. 2) Care este înfăptuit prin autoritatea justiției; făcut prin justiție. Anchetă ~ă. [Sil. -ci-ar] /<fr. judiciaire, lat. judiciarius

judiciar a. 1. relativ la justiție: autoritate judiciară; 2. care se face prin autoritatea justiției: vânzare judiciară; 3. relativ la elocvența de barou: genul judiciar.

* judiciár, -ă adj. (lat. judiciarius). Relativ la justiție, judecătoresc: deliberare judiciară. Făcut pin autoritatea justițiiĭ: vînzare judiciară. relativ la elocŭența de baroŭ: genu judiciar. Adv. În mod judiciar, conform regulelor judiciare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

judiciar (desp. -ci-ar) adj. m., pl. judiciari; f. judicia, pl. judiciare

judiciar (-ci-ar) adj. m., pl. judiciari; f. judiciară, pl. judiciare

judiciar adj. m. (sil. -ci-ar), pl. judiciari; f. sg. judiciară, pl. judiciare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

JUDICIAR adj. (JUR.) judecătoresc, (înv.) dicanicesc. (Procedură ~.)

JUDICIAR adj. (JUR.) judecătoresc, (înv.) dicanicesc. (Procedură ~.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CURIERUL JUDICIAR, publicație juridică săptămînală. Apărută în România între anii 1892 și 1948.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

CAZIER JUDICIAR academie, activ, album, autobiografie, capital, catastif, cearșaf, evanghelie, jurnal, listă, muște, pomelnic, răboj, registru, salbă.

Intrare: judiciar
judiciar adjectiv
  • silabație: ju-di-ci-ar info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • judiciar
  • judiciarul
  • judiciaru‑
  • judicia
  • judiciara
plural
  • judiciari
  • judiciarii
  • judiciare
  • judiciarele
genitiv-dativ singular
  • judiciar
  • judiciarului
  • judiciare
  • judiciarei
plural
  • judiciari
  • judiciarilor
  • judiciare
  • judiciarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

judiciar, judiciaadjectiv

  • 1. Care ține de justiție, privitor la justiție. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote A fost un mare scandal judiciar. C. PETRESCU, C. V. 230. DLRLC
    • format_quote A plîns de milă, la Năpasta, de suferințele bietului Ion nebunul, victimă a unei erori judiciare. IBRĂILEANU, SP. CR. 256. DLRLC
    • 1.1. Cronică judiciară = dare de seamă asupra proceselor și dezbaterilor care au loc înaintea justiției. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
  • 2. Făcut prin autoritatea justiției. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Anchetă judiciară. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.