2 intrări

28 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMPRIMARE, imprimări, s. f. Acțiunea de a imprima și rezultatul ei. – V. imprima.

IMPRIMARE, imprimări, s. f. Acțiunea de a imprima și rezultatul ei. – V. imprima.

imprimare sf [At: COD. PEN. R. P. R. 415 / Pl: ~mări / E: imprima] 1 Întipărire de urme pe o suprafață prin apăsare. 2 (Tex) Transpunere pe o pânză a unor desene colorate. 3 Înregistrare de sunete pe o bandă. 4 Tipărire. 5 (Fig) Comunicare. 6 (Fig) Impunere.

IMPRIMARE, imprimări, s. f. Acțiunea de a imprima și rezultatul ei; (concretizat) ceea ce este imprimat. Există la noi, în momentul de față, o tendință foarte lăudabilă de a se folosi, ca sursă de inspirație în desenele pentru imprimarea textilelor, arta populară. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 388, 2/4. Răducu (dînd drumul magnetofonului): Ascultați, vă rog, o parte din imprimare. BARANGA, I. 169.

IMPRIMARE s.f. Acțiunea de a imprima și rezultatul ei; tipărire; impresiune (2) [în DN]; înregistrare pe disc sau pe bandă magnetică. [< imprima].

IMPRIMA, imprim, vb. I. Tranz. 1. A face, a lăsa urme prin apăsare, deformare etc.; a întipări. ♦ A înregistra sunete pe o bandă, pe un disc etc. 2. A tipări. ♦ A aplica, a fixa pe o țesătură desene colorate. 3. Fig. A comunica; a transmite. ♦ A impune, a determina. – Din fr. imprimer.

IMPRIMA, imprim, vb. I. Tranz. 1. A face, a lăsa urme prin apăsare, deformare etc.; a întipări. ♦ A înregistra sunete pe o bandă, pe un disc etc. 2. A tipări. ♦ A aplica, a fixa pe o țesătură desene colorate. 3. Fig. A comunica; a transmite. ♦ A impune, a determina. – Din fr. imprimer.

imprima vtr [At: NEGRUZZI, S. I, 336 / Pzi: imprim, ~mez / E: fr imprimer] 1-2 A lăsa urme prin apăsare, deformare. 3-4 A tipări. 5-6 (Tex) A transpune pe o pânză desene colorate. 7-8 A înregistra sunete pe o bandă. 9-10 (Fig) A comunica. 11-12 (Fig) A determina.

IMPRIMA, imprim, vb. I. Tranz. 1. A face urme prin apăsare. ♦ (Cu privire la unde acustice) A înregistra (folosind diverse procedee tehnice). 2. (Tipogr.) A tipări. ◊ Bun de imprimat, formulă care se scrie pe corectura unei publicații pentru a arăta că zațul este corect și poate fi tipărit. (Substantivat) Corectura pe curat trebuie s-o văz eu și să dau bunul de imprimat. CARAGIALE, O. VII 516. ♦ A întipări (pe o țesătură) desene colorate. A imprima o stambă. 3. Fig. A comunica, a transmite, a da. Electrificarea țării va imprima un ritm puternic operei de industrializare socialistă a țării. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 257.

IMPRIMA vb. I. tr. 1. A lăsa urme prin apăsare; a întipări. 2. A tipări. ♦ A întipări desene pe o pînză. ♦ A înregistra o bucată muzicală, o lectură etc. pe discuri sau pe bandă de magnetofon. 3. (Fig.) A da, a transmite, a comunica. [P.i. imprim. / < fr. imprimer, it. imprimere].

IMPRIMA vb. tr. 1. a lăsa urme prin apăsare; a întipări. 2. a tipări. ◊ a întipări desene pe o pânză. 3. a înregistra o bucată muzicală, o lectură etc. pe discuri sau pe bandă de magnetofon. 4. a determina, a impune (un anumit ritm); (fig.) a transmite, a comunica. (< fr. imprimer, lat. imprimere)

A SE IMPRIMA pers. 3 se impri intranz. (despre urme, desene etc.) A se reproduce prin apăsare; a se întipări. /<fr. imprimer

A IMPRIMA imprim tranz. 1) A face să se imprime; a întipări. 2) (bucăți muzicale, discursuri, convorbiri etc.) A fixa (prin metode electromagnetice) pe discuri sau pe bandă de magnetofon; a înregistra. 3) (texte, imagini etc.) A reproduce pe hârtie cu mijloace tipografice; a tipări. 4) (mișcări, impulsuri etc.) A comunica unui corp, unui dispozitiv etc.; a transmite. 5) fig. (calități, semnificații etc.) A atribui în mod conștient. Prezentatorul a imprimat emisiunii un caracter religios. [Sil. im-pri-] /<fr. imprimer

imprimà v. 1. a lăsa o urmă, a întipări: a imprima piciorul în nisip; 2. a tipări, a scoate din tipar; 3. a comunica, a transmite: a imprima o mișcare unei mașini.

*imprím, a v. tr. (fr. imprimer, d. lat. ím-primo, im-prímere, a apesa. V. com-prim, presiune). Întipăresc, las urme: a imprima talpa în nisip, sigilu în ceară, literele pe hîrtie. Tipăresc, las urmele literelor de metal pe hîrtie: a imprima un nume pe hîrtie, a imprima o carte. Comunic, transmit: Dumnezeŭ a imprimat materiiĭ mișcarea. Fig. Produc impresiune, emoționez: a imprima frică, respect.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

imprimare s. f., g.-d. art. imprimării; pl. imprimări

imprimare s. f., g.-d. art. imprimării; pl. imprimări

imprimare s. f., g.-d. art. imprimării; pl. imprimări

imprima (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. imprim, 3 impri; conj. prez. 1 sg. să imprim, 3 să imprime

imprima (a ~) vb., ind. prez. 3 impri

imprima vb., ind. prez. 1 sg. imprim, 3 sg. și pl. impri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IMPRIMARE s. 1. întipărire. (~ a ceva pe suprafața unui obiect.) 2. v. publicare. 3. v. tipărire. 4. înregistrare.

IMPRIMARE s. 1. întipărire. (~ a ceva pe suprafața unui obiect.) 2. editare, imprimat, publicare, scoatere, tipărire, tipărit, tragere, (înv.) publicarisire, publicație, publicitate, tipărie. (~ unui nou tiraj dintr-o carte.) 3. publicare, tipar, tipărire. (Bun pentru ~.)

IMPRIMA vb. 1. a (se) întipări. (A ~ ceva pe suprafața unui obiect.) 2. v. publica. 3. v. tipări. 4. v. înregistra. 5. a întipări, a săpa. (Vremea a ~ brazde adânci pe fruntea lui.) 6. v. impulsiona.

IMPRIMA vb. 1. a (se) întipări. (A ~ ceva pe suprafața unui obiect.) 2. a edita, a publica, a scoate, a tipări, (înv.) a publicarisi, a publicui, a scrie. (A ~ o revistă.) 3. a tipări, a trage. (A ~ 1000 de exemplare din această carte.) 4. a întipări, a săpa. (Vremea a ~ brazde adînci pe fruntea lui.) 5. a determina, a impulsiona, a impune. (A ~ o mișcare unui mobil.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

imprimá, imprim v. t. (intl.) 1. a lua amprentele digitale. 2. a aresta.

Intrare: imprimare
imprimare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imprimare
  • imprimarea
plural
  • imprimări
  • imprimările
genitiv-dativ singular
  • imprimări
  • imprimării
plural
  • imprimări
  • imprimărilor
vocativ singular
plural
Intrare: imprima
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • imprima
  • imprimare
  • imprimat
  • imprimatu‑
  • imprimând
  • imprimându‑
singular plural
  • impri
  • imprimați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • imprim
(să)
  • imprim
  • imprimam
  • imprimai
  • imprimasem
a II-a (tu)
  • imprimi
(să)
  • imprimi
  • imprimai
  • imprimași
  • imprimaseși
a III-a (el, ea)
  • impri
(să)
  • imprime
  • imprima
  • imprimă
  • imprimase
plural I (noi)
  • imprimăm
(să)
  • imprimăm
  • imprimam
  • imprimarăm
  • imprimaserăm
  • imprimasem
a II-a (voi)
  • imprimați
(să)
  • imprimați
  • imprimați
  • imprimarăți
  • imprimaserăți
  • imprimaseți
a III-a (ei, ele)
  • impri
(să)
  • imprime
  • imprimau
  • imprima
  • imprimaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

imprimare, imprimărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a imprima și rezultatul ei; impresiune (2.); înregistrare pe disc sau pe bandă magnetică. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Există la noi, în momentul de față, o tendință foarte lăudabilă de a se folosi, ca sursă de inspirație în desenele pentru imprimarea textilelor, arta populară. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 388, 2/4. DLRLC
    • 1.1. concretizat Ceea ce este imprimat. DLRLC
      • format_quote Răducu (dînd drumul magnetofonului): Ascultați, vă rog, o parte din imprimare. BARANGA, I. 169. DLRLC
etimologie:
  • vezi imprima DEX '09 DEX '98 DN

imprima, imprimverb

  • 1. A face, a lăsa urme prin apăsare, deformare etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: întipări
    • 1.1. A înregistra sunete pe o bandă, pe un disc etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Tipări. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: tipări
    • 2.1. Bun de imprimat, formulă care se scrie pe corectura unei publicații pentru a arăta că zațul este corect și poate fi tipărit. DLRLC
      • format_quote (și) substantivat Corectura pe curat trebuie s-o văz eu și să dau bunul de imprimat. CARAGIALE, O. VII 516. DLRLC
    • 2.2. A aplica, a fixa pe o țesătură desene colorate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote A imprima o stambă. DLRLC
  • 3. figurat Comunica, da, transmite. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 3.1. Determina, impune. DEX '09 DEX '98 MDN '00
      • format_quote Electrificarea țării va imprima un ritm puternic operei de industrializare socialistă a țării. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 257. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.