13 definiții pentru muierușcă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUIERUȘCĂ, muieruște, s. f. 1. Diminutiv al lui muiere1; muierușă. 2. (Înv. și reg.) Femelă. – Muiere1 + suf. -ușcă.

MUIERUȘCĂ, muieruște, s. f. 1. Diminutiv al lui muiere1; muierușă. 2. (Înv. și reg.) Femelă. – Muiere1 + suf. -ușcă.

muierușcă sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ști și ~ște / E: muiere1 + -ușcă] 1-9 (Îrg; șhp) Muierușă (1-9). 10 Femeie rea, cârtitoare, cicălitoare. 11 (Îrg) Femelă. 12 (Lpl; îf muieruște) Cânepă de toamnă. 13 Piesă la războiul de țesut, în formă de lopățică, cu ajutorul căreia se fixează pânza ca să nu se miște în timpul lucrului Si: femeiușcă, (reg) măiuț, mână1, scânduriță.

MUIERUȘCĂ, muieruște, s. f. Diminutiv al lui muiere1. (Uneori cu nuanță peiorativă) Femeiușcă. [Amazoanele] erau niște muieruște cu care nu se putea juca cineva. ISPIRESCU, U. 50. Muierușcă din Bercuț Cu pieptarul cel mlndruț, De ce dracul n-am aflat Că tu ești de măritat? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 371. 2. (Regional) Femelă. Poporul romîn pe muierușca cucului o numește cucă sau cuculiță. MARIAN, O. I 42. Prind o muierușcă de cărăbuș și, rupîndu-i o aripă deasupra, bagă în unul din capetele acesteia un spin subțire. id. INS. 25.

muĭerúșcă f., pl. ca piroșcă. Fam. Muĭere mică, femeĭușcă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!muierușcă (fam.) s. f., g.-d. art. muieruștii; pl. muieruști

muierușcă (fam.) s. f., g.-d. art. muieruștei; pl. muieruște

muierușcă s. f., g.-d. art. muieruștei; pl. muieruște

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MUIERUȘCĂ s. v. femeiușcă, femelă, nevestică, soțioară.

MUIERUȘCĂ s. (TEHN.) femeiușcă, (reg.) măiuț, mînă, scînduriță. (~ la războiul de țesut.)

muierușcă s. v. FEMEIUȘCĂ. FEMELĂ. NEVESTICĂ. SOȚIOARĂ.

Intrare: muierușcă
substantiv feminin (F9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muierușcă
  • muierușca
plural
  • muieruște
  • muieruștele
genitiv-dativ singular
  • muieruște
  • muieruștei
plural
  • muieruște
  • muieruștelor
vocativ singular
  • muierușcă
  • muierușco
plural
  • muieruștelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

muierușcă, muieruștesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui muiere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote [Amazoanele] erau niște muieruște cu care nu se putea juca cineva. ISPIRESCU, U. 50. DLRLC
    • format_quote Muierușcă din Bercuț Cu pieptarul cel mlndruț, De ce dracul n-am aflat Că tu ești de măritat? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 371. DLRLC
  • 2. învechit regional Femelă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: femelă
    • format_quote Poporul romîn pe muierușca cucului o numește cucă sau cuculiță. MARIAN, O. I 42. DLRLC
    • format_quote Prind o muierușcă de cărăbuș și, rupîndu-i o aripă deasupra, bagă în unul din capetele acesteia un spin subțire. MARIAN. INS. 25. DLRLC
etimologie:
  • Muiere + sufix -ușcă. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.