MUIERUȘCĂ, muieruște, s. f. Diminutiv al lui muiere¹. (Uneori cu nuanță peiorativă) Femeiușcă. [Amazoanele] erau niște muieruște cu care nu se putea juca cineva. ISPIRESCU, U. 50. Muierușcă din Bercuț Cu pieptarul cel mlndruț, De ce dracul n-am aflat Că tu ești de măritat? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 371. 2. (Regional) Femelă. Poporul romîn pe muierușca cucului o numește cucă sau cuculiță. MARIAN, O. I 42. Prind o muierușcă de cărăbuș și, rupîndu-i o aripă deasupra, bagă în unul din capetele acesteia un spin subțire. id. INS. 25.