batăr [At: N. TESTAMENT (1648), ap. GCR. II, 226 / V: -tar (Mol) -târ, -tăn, (la moți) -ter, -tir¹ (prin metateză) -tră / E: mg bátor] 1 c Deși. 2 av În zadar. 3 av Măcar.

bátăr adv., conj. (reg.) 1 adv. Cel puțin, măcar, barem. Ce focul, bade, te ține, De nu vii seara la mine, Batăr la două-trei zile? (POP.). 2 conj. Deși, cu toate că. Batăr că sînt singur, nu mă tem. • și bátîr adv., conj. /<mag. bátor.

❍BATĂR, BATÎR adv. Trans. Mold. Maram. Măcar, barem, cel puțin: batăr atîta să faci și tu (RET.); am stat de capul tatei să-mi facă... batîr un harapnic (CRG.); Trans. batăr că, cu toate că, măcar că; batăr-ce, batăr-cine, ori-ce, ori-cine [ung. bator].

BATĂR adv. (Reg.) Cel puțin, măcar, barem¹. ♦ (Cu valoare de conjuncție, urmat de „că”) Cu toate că, deși. [Var.: batâr adv.] – Din magh. bátor.

BATĂR adv. (Transilv. și Mold.; și în forma batir) Măcar, barem, cel puțin, încai, încalțe. Cum îmi place mie să te văd pe domnia-ta măcar o dată pe săptămînă, place-i și lui Alexăndrel-vodă să se întoarcă batir la o lună. SADOVEANU, F. J. 132. Ce focul, bade, te ține, De nu vii seara la mine, Batăr la două-trei zile? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 237. ◊ (Urmat de conj. «să») Și acum tot așa faci? întrebă părintele Arbore. – Tot, batăr să crăpe dracul. CREANGĂ, A. 141. ♦ (Cu valoare de conjuncție, mai ales urmat de «că») Deși, cu toate că, măcar că. Batăr că sînt singur, nu mă tem. – Variantă: batîr adv.

BATĂR adv. (Reg.) Cel puțin, măcar, barem. ♦ (Cu valoare de conjuncție, urmat de „că”) Cu toate că, deși. – Magh. bátor „deși”.

BATĂR adv. reg. Cel puțin; măcar; barem. /<ung. bátor

bàtăr conj. Tr. și Mold. cel puțin, măcar. [Ung. BÁTOR].

bátăr V. batîr.

BATÂR adv. (Reg.) Cel puțin, măcar, barem¹. ♦ (Cu valoare de conjuncție, urmat de „că”). Cu toate că, deși. [Var.: batăr adv.] – Din magh. bátor.

BATIR adv. v. batăr.^[1] modificată

batar c, av vz batăr

batăn c, av vz batăr

batâr c, av vz batăr

bater av vz batăr

bateri av vz batăr

batir¹ av vz batăr

batră c, av vz batăr

bátîr adv., conj. v. batăr.

BATÎR 👉 BATĂR.

BATÂR adv. v. batăr.

BATÎR adv. v. batăr.

BATÎR adv. și conj. 1. Conj. (Criș., Trans. SV, Trans. N) Deși, cu toate că, măcar că. Și încă totuși ține direptatea și credința sa, batîr am lăsat eu pre el dosadă și ispită. C 1692, 523^r. Lacrima batîr mă unse, Pin inimă cît mă punse. CÎNTECE, 2^v. Batăr dracu razime-și, Cu noi gardu îngrădească-și, Eu nici pic nu-mi bănuiesc, Numai să beau pînă trăiesc. OG, 387; cf. MOL. 1695, 90^r. 2. Adv. (Ban., Criș., Trans. SV, Trans. N) Măcar, barem, cel puțin, chiar. Betĕr. Sanè. AC, 330. Mi-o fost asta-nvățătură Însemnat cu crestătură, Batîr plăcem la făptură. CÎNTECE, 1^v; cf. VISKI, apud TEW; PSALTIRE SEC. XVII, apud TEW. ◊ Adv. comp. Batîr cît = oricît. Piatra ce să cheamă adamant batîr cît o are zdrobi cu fierul, tot nu să zdrobeaște. C 1729, 88^r. ◊ Loc. conj. Batîr că = deși, cu toate că, măcar că. Batîr că oaminii cei buni au fapte bune și credință bună, încă lasă Dumnăzău ceva zbiciu pre ei. C 1692, 520^r. Batîr că sînt supărată Și ghie lume lepădată, În ispită re băgată, Caută să răbd că-s certată. CÎNTECE, 2^r; cf. N TEST. (1648); MOL. 1695, 37^v; CÎNTECE, 2^v. Batîr … să = chiar dacă. Batîr ceastă lume s-ară fi toată draci …, dereptu însă să nu ne teamem. MISC. SEC. XVII, 109^v. Etimologie: magh. bátor. Cf. acar. adverb conjuncție

batár V. batal.

báter V. batîr.

batîr și bátîr conj. (ung. bátor). Mold. Pop. Cel puțin, barim: batîr atîta să cîștig și eŭ. – Pin Trans. și bátăr și báter, pin Suc. și bátră.

bátră V. batîr.

!batăr (reg.) adv.

batăr adv.

batăr.

batâr / batăr (reg.) adv.

BATĂR conj. v. deși.

BATĂR adv. v. barem, măcar.

batăr adv. v. BAREM. MĂCAR.

batăr conj. v. DEȘI.

batîr adv. – 1. Deși, cu toate că. – 2. Cel puțin, măcar. Mag. bátor (Cihac, II, 481; Gáldi, Dict., 105). Se folosește numai în Trans., și parțial în Mold.^[1]

batăr, (batâr), adv. (reg.) Măcar, chiar, cu toate că, cel puțin; barem: „Supărare, du-te-acasă, / Batăr aicea mă lasă” (Bilțiu, 2006: 59). ■ Atestat și în Maram. din dreapta Tisei, în var. batâr „măcar”. – Din magh. bátor „deși” (DLRM, DEX, MDA).

batăr, (batâr), adv. – (reg.) Măcar, chiar, cu toate că, cel puțin; barem: „Supărare, du-te-acasă, / Batăr aicea mă lasă” (Bilțiu, 2006: 59). Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei, în var. batâr „măcar” (loc. Apșa de Jos și Biserica Albă). – Din magh. bátor „deși” (Cihac, DLRM, NDU, DEX, MDA).

batăr, (batâr), adv. – Măcar, chiar, cu toate că, cel puțin; berem, barim: „Batăr cât el s-ar ruga” (Calendar 1980: 16). – Din magh. bátor „îndrăzneț, curajos” (NDU).

batâr, adv. v. batăr.