9 definiții pentru țintit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȚINTIT, -Ă, țintiți, -te, adj. (Despre ochi, privire) Care este îndreptat fix spre ceva; pironit. – V. ținti.
ȚINTIT, -Ă, țintiți, -te, adj. (Despre ochi, privire) Care este îndreptat fix spre ceva; pironit. – V. ținti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
țintit, ~ă [At: FILIMON, O. I, 136 / V: (înv) ~tat / Pl: ~iți, ~e / E: ținti] 1 a (Reg) Împodobit cu ținte1 (1-2). 2 a (Îvr) Nemișcat. 3 a (D. ochi, privire) Îndreptat fix într-o anumită direcție Si: pironit. 4 av (Privind) fix.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚINTIT, -Ă, țintiți, -te, adj. (Despre ochi, privire) Care este îndreptat fix spre ceva; pironit. Ochii lui mici rămîneau țintiți de încremenire. SADOVEANU, O. I 371. Rămase cu ochii țintiți înapoi, spre Bucureștii pierduți în depărtare. BASSARABESCU, S. N. 33. Sub adîncul frunziș al codrului stă pitit vînătorul, cu ochiul țintit la pradă. ODOBESCU, S. III 35.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țintat2, ~ă a vz țintit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+țintit1 adj. m., pl. țintiți; f. țintită, pl. țintite
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+țintit2 adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
țintit adj. m., pl. țintați; f. sg. țintată, pl. țințate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȚINTIT adj. v. ațintit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȚINTIT adj. ațintit, fixat, pironit, țintuit, (rar) sticlit, (înv. și reg.) stîlpit. (A rămas cu privirile ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
țintit, țintităadjectiv
- 1. (Despre ochi, privire) Care este îndreptat fix spre ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ochii lui mici rămîneau țintiți de încremenire. SADOVEANU, O. I 371. DLRLC
- Rămase cu ochii țintiți înapoi, spre Bucureștii pierduți în depărtare. BASSARABESCU, S. N. 33. DLRLC
- Sub adîncul fnmziș al codrului stă pitit vînătorul, cu ochiul țintit la pradă. ODOBESCU, S. III 35. DLRLC
-
etimologie:
- ținti DEX '98 DEX '09