ținere sf [At: PSALT. HUR. 49^r/16 / V: (Mol) țiere^[1], (Dob) ~nare / A și: (reg) ținere / Pl: ~ri, (înv) ~ / E: ține] 1 (Înv; ccr) Parte a sfeșnicului, probabil cea destinată să fie ținută cu mâna. 2 Urmărire îndeaproape a ceva sau a cuiva. 3 Stăruință pe lângă cineva pentru a obține ceva. 4 Orientare în funcție de cineva sau ceva. 5 Respectare fidelă a unui text. 6 Luare ca exemplu a ceva sau a cuiva. 7 (Înv) Poziție a corpului sau a părților lui. 8 Menținere într-o anumită stare, situație etc. 9 (Reg; ccr) Adăpost. 10 (Înv) Înfrânare a unui sentiment, a unei porniri etc. 11 (Înv) Împiedicare a cuiva de la ceva Si: opreliște. 12 (Înv) Reținere a unei nevoi fiziologice. 13 Dobândire a unui bun în urma unei moșteniri. 14 Preluarea în posesie a unui bun. 15 Deținere și folosire a unui bun. 16 Folosire pe timp limitat a unei proprietăți, a unei întreprinderi etc. 17 Creștere de animale domestice. 18 (Înv) Cârmuire (2). 19 (Ccr) Teritoriu care se află sub stăpânirea cuiva. 20 (Pex) Univers. 21 (Fig) Putere. 22 (Înv; îs) ~a registrelor (sau a catastihelor) Efectuarea operațiilor de evidență în registre. 23 (Îe) A avea ~ de seamă A lua în considerație. 24 (Reg) Păstrare la loc sigur. 25 Păstrare în posesie a ceva. 26 Păstrare a unui lucru într-un anumit loc pentru a-l avea la îndemână în caz de nevoie. 27 Păstrare pentru un anumit timp a unui lucru primit de la cineva. 28 (D. alimente) Conservare în bună stare. 29 (D. obiecte de îmbrăcăminte) Păstrare asupra sa. 30 (Reg; d. femeie) Purtare a sarcinii. 31 (Înv; astăzi în sintagme) Menținere. 32 (Îs) ~ de minte, ~ aminte, (înv) ~a minte Memorie. 33 (Îs) ~ de minte, ~ aminte, (înv) ~a minții Imagine păstrată în memorie Si: amintire. 34 (Îs) ~ de minte Proces psihic sau mecanic de înregistrare în memorie Si: memorizare. 35 Respectare. 36 (Îvp; în practicile religioase) Post. 37 Sărbătorire a unei zile prin mâncare și băutură. 38 (Îvr) Tradiție. 39 Suportare a cheltuielilor necesare întreținerii cuiva sau a ceva Si: întreținere. 40 Aprovizionare cu cele necesare traiului. 41 Hrănire. 42 (Reg; îe) A-și pune ~, a se da în ~ A se încredința cuiva pentru a fi întreținut. 43 Îngrijire și hrănire care se dă animalelor domestice. 44 Bună întreținere a unui lucru. 45 Menținere a existenței Si: dăinuire (1). 46 Desfășurare. 47 Organizare (a unei activități, a unui eveniment etc.).

ȚINERE sf. 1 Faptul de a ținea: ~a brațelor încrucișate; ~a unei case cu chirie; ~a de cuvînt, etc. ¶ 2 ~ de minte, memorie: grozavă ~ de minte mai ai tu! (GRL.).

ȚINERE s. f. Acțiunea de a ține; menținere, păstrare, reținere. ◊ 4 Ținere de minte = însușirea de a păstra în minte impresiile (v. memorie); (rar) amintire. Văzînd... împăratul că fiu-său are ținere de minte grozavă și ia în cap ușor cele ce i se arăta, se umplu de mulțumire. ISPIRESCU, L. 366. Și aceste neamuri... în ochii celorlalte popoare sînt numai seminții rătăcite, al cărora izvor s-a stins din ținerea de minte a oamenilor! RUSSO, O. 40. ♦ Întreținere. Am cheltuit încă de la mine pentru ținerea mea. BĂLCESCU, la GHICA, A. 415. – Accentuat și: ținere. - Variantă: (rar) țiere (SADOVEANU, Z. C. 92) s. f..

ținere f. 1. acțiunea de a ținea: ținerea condeiului; 2. mod de a ținea: ținerea registrelor; ținere de minte, amintire.

ținére (est) și țínere (vest) f. Acțiunea de a ținea. Ținere de minte, memorie.

țiere^[1] sf vz ținere

ținare sf vz ținere

ȚIERE s. f. v. ținere.

*susținére și ținére f. Acțiunea de a susținea. Trupă care o susține pe alta.

ținere s. f., g.-d. art. ținerii; pl. țineri

ținere s. f., g.-d. art. ținerii; pl. țineri

+ținere de minte (memorie) loc. s. f., g.-d. țineri de minte, art. ținerii de minte

ȚINERE s. 1. v. păstrare. 2. v. pronunțare.

ȚINERE s. 1. conservare, menținere, păstrare. (~ în bună stare a ceva.) 2. pronunțare. (~ unui discurs.)

ȚINERE DE MINTE s. v. memorie.

ținere de minte s. v. MEMORIE.