15 definiții pentru înghesuială

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNGHESUIALĂ, înghesuieli, s. f. Îngrămădire de ființe sau de lucruri într-un loc; îmbulzeală, aglomerație. [Pr.: -su-ia-] – Înghesui + suf. -eală.

ÎNGHESUIALĂ, înghesuieli, s. f. Îngrămădire de ființe sau de lucruri într-un loc; îmbulzeală, aglomerație. [Pr.: -su-ia-] – Înghesui + suf. -eală.

înghesuia sf [At: GCR / Pl: ~ieli / E: înghesui + -eală] 1 Îngrămădire. 2 Îmbulzeală. 3 Aglomerație. 4 Strâmtoare.

ÎNGHESUIALĂ, înghesuieli, s. f. l. Îngrămădire de oameni sau de lucruri; îmbulzeală, aglomerare. Între cele două clădiri înghesuiala era mai mare. REBREANU, R. II 200. Cum scapă de înghesuiala de la intrare, Moș Gheorghe stă locului să-și facă socotelile. SP. POPESCU, M. G. 92. 2. (Familiar) Necaz, belea, bucluc. Și adică ce... – începu zgîrcitul supărat – să cheltuiesc eu zece sfanți, ca să scap un drac de la înghesuială? VISSARION, B. 83.

ÎNGHESUIALĂ ~ieli f. Situație creată prin înghesuire. [Sil. -su-ia-] /a înghesui + suf. ~eală

înghesuĭálă f., pl. ĭelĭ. Înghemuĭală, îmbulzeală, aglomerațiune.

înghesueală f. mare grămădire de oameni.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înghesuia s. f., g.-d. art. înghesuielii; pl. înghesuieli

înghesuia s. f., g.-d. art. înghesuielii; pl. înghesuieli

înghesuia s. f., g.-d. art. înghesuielii; pl. înghesuieli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNGHESUIA s. v. aglomerație.

ÎNGHESUIA s. afluență, aflux, aglomerație, grămădeală, îmbulzeală, îngrămădeală, învălmășeală, (pop.) valmă, (Ban., prin Olt. și Transilv.) năloagă, (Transilv.) vlog, (înv.) glogozeală. (Era o ~ de nedescris în magazin.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

înghesuială, înghesuieli s. f. (intl.) 1. necaz; bucluc; situație dificilă. 2. razie.

înghesuială, înghesuieli s. f. (intl.) 1. necaz; bucluc; situație dificilă. 2. razie.

a cădea la înghesuială expr. (intl.) a fi reținut de poliție cu ocazia unei razii.

a prinde (pe cineva) la înghesuială expr. a încolți (pe cineva); a aborda (pe cineva) fără a-i da posibilitatea să se eschiveze.

Intrare: înghesuială
înghesuială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înghesuia
  • ‑nghesuia
  • înghesuiala
  • ‑nghesuiala
plural
  • înghesuieli
  • ‑nghesuieli
  • înghesuielile
  • ‑nghesuielile
genitiv-dativ singular
  • înghesuieli
  • ‑nghesuieli
  • înghesuielii
  • ‑nghesuielii
plural
  • înghesuieli
  • ‑nghesuieli
  • înghesuielilor
  • ‑nghesuielilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înghesuia, înghesuielisubstantiv feminin

  • 1. Îngrămădire de ființe sau de lucruri într-un loc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Între cele două clădiri înghesuiala era mai mare. REBREANU, R. II 200. DLRLC
    • format_quote Cum scapă de înghesuiala de la intrare, Moș Gheorghe stă locului să-și facă socotelile. SP. POPESCU, M. G. 92. DLRLC
  • 2. familiar Belea, bucluc, necaz. DLRLC
    • format_quote Și adică ce... – începu zgîrcitul supărat – să cheltuiesc eu zece sfanți, ca să scap un drac de la înghesuială? VISSARION, B. 83. DLRLC
etimologie:
  • Înghesui + sufix -eală. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.