opțiuni
  • info
8 definiții pentru zvonit

Explicative DEX

zvoni vb. IV. 1 refl. impers. (despre zvonuri, știri, vești) A se răspîndi, a circula; a se scorni. Se zvonise că nu-și destăinuia obîrșia (M. I. CAR.). ◊ (tr.) Zvonise că Safta îi pune coarne (G. M. ZAMF.). 2 intr. (despre glasuri) A se auzi sau a răsuna de departe, confuz. Dinspre chilii... zvoneau mereu cîntări bisericești (TEOD.). 3 intr. (despre ape) A susura, a murmura. ♦ (despre vînt) A șuiera. ♦ (despre insecte) A zumzăi. 4 intr. (despre clopote) A bate. • prez.ind. -esc. și svoni vb. IV. /zvon1 + -i.$

ZVONI, zvonesc, vb. IV. 1. Refl. impers. A se răspândi un zvon, a circula vestea; a se scorni. 2. Tranz. A face să sune, să răsune (ceva). ♦ Intranz. (Despre ape, vânt) A susura, a murmura. – Din zvon.

A ZVONI ~esc 1. tranz. (obiecte de metal, de sticlă) A face să răsune. 2. intranz. (despre fenomene naturale) A produce un zgomot lin, continuu și plăcut; a susura; a murmura; a fremăta; a șopti. /Din zvon

A SE ZVONI pers.3 se ~ește intranz. (despre știri, vorbe) A se răspândi sub formă de zvon. /Din zvon

Ortografice DOOM

zvoni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zvonesc, imperf. 3 sg. zvonea; conj. prez. 3 sg. și pl. zvonească

Sinonime

ZVONI vb. v. afirma.

ZVONI vb. v. bate, clipoci, dăngăni, murmura, suna, susura, șopoti, șopti, șușoti.

ZVONI vb. a se afirma, a se auzi, a se spune, a se șopti, a se vorbi, a se zice, (înv. și reg.) a (se) suna, (reg.) a se slomni. (Se ~ că a plecat.)

Intrare: zvonit
zvonit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zvonit
  • zvonitul
  • zvonitu‑
  • zvonită
  • zvonita
plural
  • zvoniți
  • zvoniții
  • zvonite
  • zvonitele
genitiv-dativ singular
  • zvonit
  • zvonitului
  • zvonite
  • zvonitei
plural
  • zvoniți
  • zvoniților
  • zvonite
  • zvonitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zvoni, zvonescverb

  • 1. reflexiv impersonal A se răspândi un zvon, a circula vestea; a se scorni. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: afirma
    • format_quote Îndată s-a zvonit din mocan în mocan pînă la primarele că Nastratin vrea să facă altă rugăminte. SADOVEANU, O. L. 217. DLRLC
    • format_quote Prin sat se zvonește c-ai fi în legătură c-o zînă din pădure. AGÎRBICEANU, S. P. 18. DLRLC
    • format_quote Se zvonise prin ziare Că-n Irlanda e-ntr-un sat Un bărbat grozav de tare. COȘBUC, P. I 144. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv (Folosit și absolut) A scorni și a răspândi vești, știri, vorbe. DLRLC
      • format_quote Ochii lumii văd de rău chiar cînd n-ar fi decît bine de văzut, iar gura ei zvonește și pe drept și pe nedrept. GALACTION, O. I 142. DLRLC
      • format_quote figurat Vești mai mîndre ca-n poveste A zvonit pe frunză vîntul. BENIUC, V. 105. DLRLC
    • 1.2. A se face auzit, a se auzi. DLRLC
      • format_quote Ușor un zbor se zvonește De pasări albe ce freamătă. MACEDONSKI, O. I 158. DLRLC
  • 2. tranzitiv A face să sune, să răsune (ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Din roze ceruri ciocîrlia Zvonește cîntece semețe, Domnește-n toate veselia. MACEDONSKI, O. I 159. DLRLC
etimologie:
  • zvon DEX '09 DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „zvonit” (6 clipuri)
Clipul 1 / 6