7 definiții pentru zurbagie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ZURBAGIU, -IE, zurbagii, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care caută ceartă, zâzanie; scandalagiu. ♦ (Înv.) Răsculat, răzvrătit, rebel. – Zurbă + suf. -giu.
zurbagiu, -ie adj. 1 (fam.; despre oameni) Care caută ceartă; scandalagiu. ◊ (subst.) Era vestit ca zurbagiu fără pereche (CA. PETR.). 2 (înv., reg.) Răsculat, răzvrătit, rebel. ◊ (subst.) Erau păziți de arnăuți veghind în contra zurbagiilor (PER.). • pl. -gii. și (înv., reg.) zorbagiu, -ie adj., s.m. /zurba+ -giu.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ZURBAGIU, -IE, zurbagii, s. m. și f. (Adesea adjectival) Om căruia îi place să se certe; scandalagiu. ♦ (Înv.) Răsculat, răzvrătit, rebel. – Din zurba + suf. -giu.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!zurbagiu (fam.) adj. m., s. m., pl. zurbagii, art. zurbagiii (desp. -gi-ii); adj. f., s. f. zurbagie, pl. zurbagii, art. zurbagiile (desp. -gi-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
zurbagiu (fam.) adj. m., s. m., f. zurbagie; pl. m. și f.. zurbagii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
zurbagiu adj. m., s. m., f. zurbagie; pl. m. și f. zurbagii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zurbagiu
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
zurbagie, zurbagiisubstantiv feminin zurbagiu, zurbagiisubstantiv masculin zurbagiu, zurbagieadjectiv
- 1. (Persoană) care caută ceartă, zâzanie. DEX '09 DLRLC NODEXsinonime: arțăgos certăreț gâlcevitor scandalagiu
- Era vestit ca zurbagiu fără pereche. CAMIL PETRESCU, O. I 13. DLRLC
- Alecu Toader Precup are faimă de mare zurbagiu și bătăuș. C. PETRESCU, A. 431. DLRLC
- Muntenii totdeauna au avut în Moldova faima de zurbagii. RUSSO, O. 101. DLRLC
- Sosea Neculcea, Cam băut și cam chefliu, Cu cheful de zurbagiu. TEODORESCU, P. P. 546. DLRLC
- În sat era și un popă zurbagiu... care-adesea cu boierul cel din sat se dondănea. CONTEMPORANUL, II 10. DLRLC
- 1.1. Care a luat parte la o zurbă; care s-a răzvrătit. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Mai tîrziu, după ce se vor fi calmat spiritele, va întoarce el foaia și se va răfui cu toți zurbagiii de azi. REBREANU, R. II 151. DLRLC
- Dar în caic cine-mi sînt.. zurbagii și turci păgîni. TEODORESCU, P. P. 562. DLRLC
-
-
etimologie:
- Zurba + sufix -giu. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX