PREZENTARE prezentări, s. f. Acțiunea de a (se) prezenta. ♦ Scurtă expunere a unei activități, a rezultatelor unei cercetări etc. – V. prezenta.

prezentare sf [At: PROT. – POP., N. D. / V: (rar) ~zin~ / S și: ~esin~ / Pl: ~tări / E: prezenta] 1 Înmânare a unei cereri, a unui act, a unui bun etc. 2 Înfățișare a aspectelor unui obiect sau ale unui fapt Si: descriere. 3 Înfățișare a aspectelor unei activități, a rezultatelor unei cercetări științifice etc. 4 Povestire a ceea ce s-a întâmplat. 5 Descriere a ceea ce își imaginează cineva. 6 Înfățișare înaintea cuiva sau undeva într-un anumit scop. 7 Enunțare a numelui, titlurilor, ocupației cuiva când face cunoștință cu altcineva Si: recomandare, recomandație, (frm) prezentație.

PREZENTARE, prezentări, s. f. Acțiunea de a (se) prezenta. ♦ Scurtă expunere. – V. prezenta.

PREZENTARE, prezentări, s. f. Acțiunea de a (s e) prezenta. 1. Recomandare. Îl scăpă din încurcătură Andrei, care făcu prezentările, ca unul ce-l cunoștea pe Pîrvu de la București. MIHALE, O. 422. Grigore Iuga făcu prezentările, căci Baloleanu, străin, nu cunoștea pe nimeni. REBREANU, R. II 222. După obișnuitele prezentări și ceremonii, pașa ne urează bună venire. BART, S. M. 22. 2. Înfățișare a aspectelor unei activități, a rezultatului unei cercetări, a unui program; expunere. Prezentarea dărilor de seamă ajută organelor de partid să-și îmbogățească experiența lor cu experiența membrilor de partid și să-și îmbunătățească astfel munca. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 9, 13. 3. Înfățișare pentru a răspunde unei obligații sau pentru a oferi ori solicita ceva. Prezentare la post. ♦ Zugrăvire, descriere. Întreaga operă a lui Balzac e prezentarea burgheziei nesățioase, bolnavă de virusul ce o va duce la pietre. SADOVEANU, E. 254. 4. Predare, înaintare a unei cereri, a unei întîmpinări, a unui act etc. Prezentarea actelor de studii.

PREZENTARE s.f. Acțiunea de a prezenta și rezultatul ei; recomandare; prezentație. ♦ Scurtă expunere în care este înfățișat un personaj, o lucrare etc. [< prezenta].

PREZENTARE s. f. acțiunea de a prezenta; recomandare; prezentație (1). ◊ scurtă expunere în care este înfățișat un personaj, o lucrare etc. (< prezenta)

PREZENTARE ~ări f. 1) v. A PREZENTA și A SE PREZENTA. 2) Expunere scurtă a ceva (a unei activități, a unei lucrări etc.). /v. a (se) prezenta

prezintare sf vz prezentare

*prezentațiúne f. (nlat. praesentátio, -ónis). Acțiunea de a saŭ de a se prezenta. – Și -áție, dar ob. -áre.

prezentare (expunere) s. f., g.-d. art. prezentării; pl. prezentări

prezentare (expunere) s. f., g.-d. art. prezentării; pl. prezentări

prezentare s. f., g.-d. art. prezentării; pl. prezentări

PREZENTARE s. 1. recomandare, recomandație, (franțuzism) prezentație, (înv.) sistiseală. (După ~ările de rigoare...) 2. v. descriere. 3. v. povestire. 4. v. predare. 5. v. înfățișare.

PREZENTARE s. 1. recomandare, recomandație, (franțuzism) prezentație, (înv.) sistiseală. (După ~ile de rigoare...) 2. descriere, expunere, înfățișare, redare, zugrăvire, (rar) descripție, zugrăveală, (înv.) scriere, scrisoare. (~ stărilor de lucruri într-un roman.) 3. arătare, expunere, istorisire, înfățișare, narare, povestire, relatare, (rar) relație, (înv.) spunere. (O ~ fidelă a faptelor.) 4. depunere, înaintare, înmînare, predare, remitere, transmitere, (înv.) paradosire, paradosit. (~ situației solicitate.) 5. înfățișare, venire, (fam.) înființare. (~ lui la proces, la miliție.)

INDICATOR DE PREZENTARE aparat de bord care prin intermediul unui ecran vizualizează harta rutei ce urmează a fi străbătută cât și alte elemente (poziția actuală a aeronavei, drumul real urmat, abaterea laterală, drumul de urmat, distanța către punctul obligat al traiectului.