VISCEROPTOZĂ, visceroptoze, s. f. (Med.) Deplasare, cădere a organelor abdominale. – Din fr. viscéroptôse.

visceroptoză sf [At: D. MED. / Pl: ~ze / E: fr viscéroptose] (Med) Ptoză a viscerelor (1).

VISCEROPTOZĂ, visceroptoze, s. f. (Med.) Deplasare, cădere a viscerelor abdominale. – Din fr. viscéroptôse.

VISCEROPTOZĂ s.f. (Med.) Deplasare, cădere a viscerelor, datorită unui defect al organelor lor de suspensie; splanhnoptoză. [< fr. viscéroptose, cf. lat. viscera – viscere, gr. ptosis – cădere].

VISCEROPTOZĂ s. f. deplasare, cădere a viscerelor, datorită unui defect al organelor de suspensie; splanhnoptoză. (< fr. viscéroptose)

visceroptoză (desp. -rop-to-/-ro-pto-) s. f., g.-d. art. visceroptozei; pl. visceroptoze

!visceroptoză (-rop-to-/-ro-pto-) s. f., g.-d. art. visceroptozei; pl. visceroptoze

visceroptoză s. f. (sil. mf. -pto-) ptoză

VISCEROPTOZĂ s. (MED.) splanhnoptoză.

VISCEROPTOZĂ s. (MED.) splanhnoptoză.

VISCERO- „viscere, organe interne”. ◊ L. viscera „măruntaie” > fr. viscero-, it. id., engl. id. > rom. viscero-. □ ~graf (v. -graf), s. n., instrument pentru înregistrarea activității unor viscere; ~grafie (v. -grafie), s. f., înregistrare cu ajutorul viscerografului a contracțiilor tubului digestiv; ~ptoză (v. -ptoză), s. f., deplasare patologică a viscerelor; ~trop (v. -trop), adj., (despre medicamente, virusuri etc.) care se fixează în mod electiv pe viscere.