opțiuni
  • info

20 de definiții pentru vier (persoană)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIER1, vieri, s. m. (Rar) Podgorean, viticultor. ♦ Îngrijitor, păzitor de vie. – Vie + suf. -ar.

vier3 s [At: TÎMPEANUL, G. 59/9 / Pl: ? / E: ns cf vir3] (Îrg; de obicei cu determinarea „apei”) Vârtej (1).

vier2 sm [At: PSALT. 166 / Pl: ~i / E: ml verres] 1 Porc necastrat, apt pentru reproducere Si: (reg) vierotac, vierotic (1). 2 (Adesea urmat de determinări ca „sălbatic”, „de codru”, „de pădure” etc.) Porc mistreț mascul. 3 (Ast; pop; lpl art.) Porcii.

vier1 sm [At: (a. 1626) I. BIANU, D. R. 122 / V: viar / P: vi-er / Pl: ~i / E: vie1 + -ar] 1 Paznic la vie1 (8) Si: (îrg) viaș (1), (reg) vințeler (1). 2 Lucrător (și proprietar) al unei vii1 (8) Si: (îrg) viaș (2), (reg) vințeler (2). 3 (Rar) Persoană specializată în cultura viței de vie și în producerea vinurilor Si: (îrg) viaș (3), (reg) vințeler (3). 4 (Îf viar) Insectă din ordinul coleopterelor, de culoare albastră-verzuie cu reflexe aurii, care își depune ouăle mai ales în frunzele viței de vie, după ce le răsucește în formă de țigară Si: țigărar (Byctiscus betulae).

vier1 s.m. Podgorean, viticultor. ♦ Îngrijitor sau păzitor al viei. Cît să pricepe ea la gătit să pricep și vierii (CA. PETR.). • sil. vi-er. pl. -i. /vie + -ar.

VIER1, vieri, s. m. (Rar) Podgorean, viticultor. ♦ Îngrijitor, păzitor de vie. [Pr.: -vi-er] – Vie + suf. -ar.

VIER1, vieri, s. m. Cel care se ocupă cu cultura viței de vie și cu fabricarea vinului (v. podgorean); îngrijitor, păzitor la vie. S-a aflat că pe neamț îl cheamă Franț Capca și că e de meserie vier. STANCU, D. 53..

VIER ~i m. Lucrător specializat în cultivarea viței de vie; podgorean; viticultor. [Sil. vi-er] /vie + suf. ~er

vier m. cel ce cultivă sau păzește via. [Lat. VINEARIUS].

viér m. (d. vie saŭ lat. vinearius). Îngrijitor de vie. – Fem. -eásă și -íță, pl. ese, ițe.

viar sm vz vier1

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vier1 (îngrijitor de vie) (rar) s. m., pl. vieri

vier1 (îngrijitor de vie) (rar) s. m., pl. vieri

vier (îngrijitor de vie) s. m., pl. vieri

vier (i-e) (de la vie)

vier (bisilab), -ri (îngrijitorul viei).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VIER s. v. podgorean, viticultor.

VIER s. (Transilv. și Ban.) vințeler. (~ este păzitorul viei.)

VIER s. (Transilv. și Ban.) vințeler. (~ este păzitorul viei.)

vier s. v. PODGOREAN. VITICULTOR.

Intrare: vier (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vier
  • vierul
  • vieru‑
plural
  • vieri
  • vierii
genitiv-dativ singular
  • vier
  • vierului
plural
  • vieri
  • vierilor
vocativ singular
  • vierule
  • viere
plural
  • vierilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vier, vierisubstantiv masculin

  • 1. rar Podgorean, viticultor. DEX '09 DLRLC NODEX
    sinonime: podgorean viticultor
    • format_quote S-a aflat că pe neamț îl cheamă Franț Capca și că e de meserie vier. STANCU, D. 53. DLRLC
    • 1.1. Îngrijitor, păzitor de vie. DEX '09 DLRLC
      sinonime: vințeler
etimologie:
  • Vie + sufix -ar. DEX '09 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.