19 definiții pentru valtrap

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VALTRÁP, valtrapuri, s. n. 1. Pătură, împodobită cu diferite cusături, care se pune pe spinarea calului, sub șa; cioltar. 2. Ghetră (1). [Var.: valdráp s. n.] – Din rus. valitrap.

valtrap sn [At: BULETIN, F. (1843), 4181/27 / V: (înv) ~ldr~ / Pl: ~uri, (înv) ~e / E: rs вальтрап, cf ger Waltrappe, Waldrappe] 1 Învelitoare, de obicei împodobită cu diferite cusături, care se pune pe spatele calului (sub șa3) Si: abai, cioltar (1), harșa, ibâncă, pocladă, șabracă, țol2. 2 (Înv) Ghetră (1).

valtrap s.n. Pătură, învelitoare, de obicei împodobită cu diferite cusături, care se pune pe spatele calului, sub șa; cioltar. • pl. -uri, (înv.) -e. și valdrap s.n. /<rus. вальтрап, germ. Waltrappe, Waldrappe.

VALTRÁP, valtrapuri, s. n. 1. Pătură, împodobită cu diferite cusături, care se pune pe spinarea calului, sub șa; cioltar. 2. Ghetră (1). [Var.: valdrap s. n.] – Din rus. valitrap.

VALTRÁP, valtrapuri, s. n. Pătură de postav sau de alt material, împodobită cu diferite cusături, care se pune pe spinarea calului sub șa; cioltar. În sania de piață, cu valtrap și cu zurgălăi, cu cai purtînd tuiuri roșii în frunte... veneau cei patru Bălcești. CAMIL PETRESCU, O. I 500 Ridică valtrapurile din spinarea calului. ARDELEANU, D. 277. Dricul intra în curte, înhămat cu șase cai... cu trupurile îmbrăcate în valtrapuri negre, găitanate cu fir. MACEDONSKI, O. III 98. – Variantă: valdráp (CARAGIALE, O. I 375) s. n.

valtrap n. cioltar de cavalerie ușoară. [Rus. VALTRAPŬ (din nemț. Waltrappe).

valtráp n., pl. urĭ (rus. valĭtráp, d. germ. waltrappe). Șabracă, îmbrăcămintea de paradă a șeleĭ în armată. – Odinioară cĭoltar și arșa.

VALDRÁP s. n. v. valtrap.

valdrap n. cioltar: un valdrap de mătase cusut numai cu fireturi CAR. [V. valtrap].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

valtrap s. n., pl. valtrapuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VALTRÁP s. cioltar, șabracă, (pop.) țol, (reg.) harșa, ibâncă, japiu, pocladă, pocrovăț, (înv.) abai. (~ul se pune sub șaua calului.)

VALTRAP s. cioltar, șabracă, (pop.) țol, (reg.) harșa, ibîncă, japiu, pocladă, pocrovăț, (înv.) abai. (~ se pune sub șaua calului.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

valtráp (-puri), s. n. – Pătură mare care se pune sub șaua calului. Germ. Waltrape, prin intermediul rus. valĭtrap (Cihac, II, 46; Sanzewitsch 212).

Intrare: valtrap
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • valtrap
  • valtrapul
  • valtrapu‑
plural
  • valtrapuri
  • valtrapurile
genitiv-dativ singular
  • valtrap
  • valtrapului
plural
  • valtrapuri
  • valtrapurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • valdrap
  • valdrapul
  • valdrapu‑
plural
  • valdrapuri
  • valdrapurile
genitiv-dativ singular
  • valdrap
  • valdrapului
plural
  • valdrapuri
  • valdrapurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

valtrap, valtrapurisubstantiv neutru

  • 1. Pătură, împodobită cu diferite cusături, care se pune pe spinarea calului, sub șa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În sania de piață, cu valtrap și cu zurgălăi, cu cai purtînd tuiuri roșii în frunte... veneau cei patru Bălcești. CAMIL PETRESCU, O. I 500. DLRLC
    • format_quote Ridică valtrapurile din spinarea calului. ARDELEANU, D. 277. DLRLC
    • format_quote Dricul intra în curte, înhămat cu șase cai... cu trupurile îmbrăcate în valtrapuri negre, găitanate cu fir. MACEDONSKI, O. III 98. DLRLC
  • 2. Ghetră (1.). DEX '09 DEX '98
    sinonime: ghetră
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.