12 definiții pentru uneltitor

din care

Explicative DEX

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UNELTITOR, -OARE, uneltitori, -oare, s. m. și f. Persoană care uneltește; conspirator, complotist; intrigant. – Unelti + suf. -tor.

UNELTITOR, -OARE, uneltitori, -oare, s. m. și f. Persoană care uneltește; conspirator, complotist; intrigant. – Unelti + suf. -tor.

uneltitor, ~oare [At: MARCOVICI, D. 10/22 / Pl: ~i, ~oare / E: unelti + -tor] 1 (Înv) Autor sau factor determinant al unor stări, acțiuni ori realizări. 2 Intrigant.

UNELTITOR, -OARE, uneltitori, -oare, s. m. și f. (Învechit și arhaizant) Persoană care uneltește în ascuns o acțiune împotriva cuiva; conspirator, complotist. E pregătit și ordinul către isprăvnicii, să înhațe uneltitorii care cutreieră ținuturile. C. PETRESCU, A. R. 37. Spuneți, ce știți mai mult a face, mișeilor, uneltitori de rele, iscoditori de dezbinări. ODOBESCU, S. I 110.

UNELTITOR ~i m. rar Persoană care uneltește; complotist; conjurat. /a unelti + suf. ~tor

uneltitor m. instigator: uneltitori de rele Od.

Ortografice DOOM

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

uneltitor s. m., pl. uneltitori

uneltitor s. m., pl. uneltitori

uneltitor s. m., pl. uneltitori

Sinonime

Sinonime / cuvinte cu sensuri similare

UNELTITOR adj., s. v. intrigant.

UNELTITOR s. v. complotist, conspirator.

uneltitor adj., s. v. INTRIGANT.

uneltitor s. v. COMPLOTIST. CONSPIRATOR.

Intrare: uneltitor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uneltitor
  • uneltitorul
  • uneltitoru‑
plural
  • uneltitori
  • uneltitorii
genitiv-dativ singular
  • uneltitor
  • uneltitorului
plural
  • uneltitori
  • uneltitorilor
vocativ singular
  • uneltitorule
plural
  • uneltitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

uneltitor, uneltitorisubstantiv masculin
uneltitoare, uneltitoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care uneltește. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote E pregătit și ordinul către isprăvnicii, să înhațe uneltitorii care cutreieră ținuturile. C. PETRESCU, A. R. 37. DLRLC
    • format_quote Spuneți, ce știți mai mult a face, mișeilor, uneltitori de rele, iscoditori de dezbinări. ODOBESCU, S. I 110. DLRLC
etimologie:
  • Unelti + -tor. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.