8 definiții pentru târnuit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TÂRNUIT s. n. Târnuire. – V. târnui.
TÂRNUIT s. n. Târnuire. – V. târnui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
târnuit1 sn [At: PAMFILE, A. R. 211 / Pl: (rar) ~uri / E: târnui] (Pop) 1-3 Târnuire (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TÎRNUIT s. n. Tîrnuire. După greblat urmează tîrnuitul sau măturatul, care se face cu ajutorul tîrnului. PAMFILE, A. R. 211.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
târnuit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
târnuit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
târnuit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TÂRNUIT s. târnuială, târnuire, (prin Munt.) târșuială, târșuit. (~ul străzii.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TÎRNUIT s. tîrnuială, tîrnuire, (prin Munt.) tîrșuială, tîrșuit. (~ străzii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: târnuit (s.n.)
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
târnuitsubstantiv neutru
- 1. Târnuială, târnuire, târșuială, târșuit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- După greblat urmează tîrnuitul sau măturatul, care se face cu ajutorul tîrnului. PAMFILE, A. R. 211. DLRLC
-
etimologie:
- târnui DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.