3 definiții pentru târșuit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
târșuit sn [At: UDRESCU, GL. / Pl: (nob) ~uri / E: târșui] (Mun) Măturare cu târșui2 (17) Si: (reg) târșuială.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TÂRȘUIT s. v. târnuială, târnuire, târnuit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tîrșuit s. v. TÎRNUIALĂ. TÎRNUIRE. TÎRNUIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: târșuit
târșuit adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)