9 definiții pentru truca

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRUCA, truchez, vb. I. Tranz. A folosi trucuri1 sau trucaje. – Din fr. truquer.

TRUCA, truchez, vb. I. Tranz. A folosi trucuri1 sau trucaje. – Din fr. truquer.

truca1 i [At: GLOSAR REG. / E: ns cf ger Truthenne „curcă”] (Reg) Strigăt cu care se cheamă curcile.

truca2 vt [At: CĂLINESCU, S. 17 / Pzi: ~uchez / E: fr truquer] 1-3 A folosi trucuri1 (1-2) sau trucaje (1). 4 A interveni asupra unui lucru modificându-i sau alterându-i aspectul, caracterele particulare, funcționarea etc., pentra a-i înșela pe alții Si: a contraface.

TRUCA vb. I. 1. tr. A interveni asupra a ceva modificîndu-i sau alterîndu-i aspectul, caracterele particulare, funcționarea etc., mai ales pentru a-i înșela pe alții. 2. tr. A modifica temporar aspectul, înfățișarea pentru a crea o anumită aparență în teatru, cinema etc. 3. intr. A folosi trucuri (1); a contraface. [< fr. truquer].

TRUCA vb. I. tr. 1. a modifica prin fraudă; a contraface, a falsifica. 2. a modifica temporar aspectul pentru a crea o anumită aparență în teatru, cinema etc. II. intr. a se folosi de trucuri1 (1), de expediente. (< fr. truquer)

A TRUCA ~chez tranz. 1) A înșela prin trucuri. 2) (în teatru și în cinematografe) A modifica la înfățișare (pentru a căpăta efectele dorite). /<fr. truquer

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

truca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. truchez, 3 truchea; conj. prez. 1 sg. să truchez, 3 să trucheze

truca (a ~) vb., ind. prez. 3 truchea

truca vb., ind. prez. 1 sg. truchez, 3 sg. și pl. truchea

Intrare: truca
verb (VT204)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • truca
  • trucare
  • trucat
  • trucatu‑
  • trucând
  • trucându‑
singular plural
  • truchea
  • trucați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • truchez
(să)
  • truchez
  • trucam
  • trucai
  • trucasem
a II-a (tu)
  • truchezi
(să)
  • truchezi
  • trucai
  • trucași
  • trucaseși
a III-a (el, ea)
  • truchea
(să)
  • trucheze
  • truca
  • trucă
  • trucase
plural I (noi)
  • trucăm
(să)
  • trucăm
  • trucam
  • trucarăm
  • trucaserăm
  • trucasem
a II-a (voi)
  • trucați
(să)
  • trucați
  • trucați
  • trucarăți
  • trucaserăți
  • trucaseți
a III-a (ei, ele)
  • truchea
(să)
  • trucheze
  • trucau
  • truca
  • trucaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

truca, truchezverb

  • 1. A folosi trucuri sau trucaje. DEX '09 DEX '98
    • 1.1. A interveni asupra a ceva modificându-i sau alterându-i aspectul, caracterele particulare, funcționarea etc., mai ales pentru a-i înșela pe alții. DN
    • 1.2. A modifica temporar aspectul, înfățișarea pentru a crea o anumită aparență în teatru, cinema etc. DN
    • 1.3. Contraface, falsifica. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.