17 definiții pentru tron (ladă)
din care- explicative (10)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRON2, tronuri, s. n. 1. (Pop.) Ladă în care țăranii își păstrează diverse obiecte, mai ales de îmbrăcăminte. 2. (Reg.) Sicriu. – Din germ. dial. Truh(e)n.
TRON2, tronuri, s. n. 1. (Pop.) Ladă în care țăranii își păstrează diverse obiecte, mai ales de îmbrăcăminte. 2. (Reg.) Sicriu. – Din germ. dial. Truh(e)n.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
tron1 sn [At: KLEIN, D. 184 / Pl: ~uri / E: lat thronus, ngr τρόνος, fr trône, ger Thron] 1 Scaun (sculptat și împodobit) pe care stau monarhii la ceremonii. 2 (Pex) Simbol al domniei. 3 (Îe) A (se) urca sau a (se) sui, a (se) ridica, a (se) înălța pe ~A încorona pe cineva (sau a fi încoronat) ca monarh. 4 (Fig) Putere suverană a monarhilor Si: domnie. 5 Scaun special pe care stau prelații (ori suveranii sau alte personalități) în timpul unor ceremonii religioase. 6 (Bis; lpl) Ceată de îngeri care-l laudă pe Dumnezeu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tron2 sn [At: PRAV. 33 / V: (reg) trun, ~oană sf / Pl: ~uri, (reg) ~oane / E: ger dal Truh(e)n] 1 (Pop) Ladă în care se păstrează haine, rufe etc. 2 (Pop; șîs ~ de zestre) Ladă de zestre. 3 (Pop) Ladă în care dulgherul își păstrează uneltele. 4 (Pop) Ladă în care se pune mâncare pentru plugarul plecat la câmp. 5 (Pop) Ladă în care se ține făina de porumb. 6 (Pop) Ladă în care se pune carnea de porc la saramură. 7 (Pop) Ladă întrebuințată la stinsul varului. 8 (Pop) Ladă la moară Si: (pop) postavă. 9 (Pop; îf trun) Ladă întrebuințată ca pat. 10 (Reg) Sertar la masă. 11 (Pop) Sicriu. 12 (Reg) Împrejmuire de lemn care formează îngrăditura unei fântâni de la pământ în sus.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRON2, tronuri, s. n. 1. (Popular) Ladă. Făt-Frumos, după ce răscoli trei zile și trei nopți, găsi în sfîrșit, în fundul unui tron vechi, armele și hainele tatîne-său de cînd era flăcău. ISPIRESCU, L. 3. 2. (Regional) Coșciug, sicriu. Tron de ceară că-i făcea, Patruzeci de popi aduna. Pe Oncica că-l slujea Și pe el că-l îngropa. PĂSCULESCU, L. P. 301. Cine m-o băga-n pămînt Să-mi facă tronul de nuc Și capacu de argint. ȘEZ. XII 87. – Pl. și: troane (SLAVICI, N. I 91).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tron n. 1. ladă mică cât încape de capul patului de-a curmezișul făcută din scânduri de fag, cu flori negre pe el: legătura cu hainele puse într’un tron ISP.; 2. coșciug (în Oltenia și în Ardeal). [Și troană Tr. cf. pol. TRUNA, ladă, coșciug].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
1) tron n., pl. urĭ și oane (germ. dial. truhen, truhn, ladă; pol. truna, trunna, trumna, secriŭ). Ban. Olt. Trans. Secriŭ. Munt. vest. Ladă de ținut lucrurĭ maĭ scumpe.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
troană2 sf vz tron2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trun sn vz tron2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
troană f. Tr. V. tron.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
troáne, pl. d. tron 11.[1]
- 1. În original, greșit: tron 2. — LauraGellner
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tron (jeț; ladă) s. n., pl. tronuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tron (jeț, ladă) s. n., pl. tronuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tron (jeț, ladă) s. n., pl. tronuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tron, tronuri.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TRON s. v. coșciug, cufăr, domnie, ladă, sicriu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tron s. v. COȘCIUG. CUFĂR. DOMNIE. LADĂ. SICRIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
tron (-nuri), s. n. – Cufăr, ladă. Germ. Truhe, dialectal Truh(e)n (Tiktin; cf. Cihac, II, 243). – Der. troneci, s. n. (tronișor; sertar).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tron, tronurisubstantiv neutru
- 1. Ladă în care țăranii își păstrează diverse obiecte, mai ales de îmbrăcăminte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Făt-Frumos, după ce răscoli trei zile și trei nopți, găsi în sfîrșit, în fundul unui tron vechi, armele și hainele tatîne-său de cînd era flăcău. ISPIRESCU, L. 3. DLRLC
-
-
- Tron de ceară că-i făcea, Patruzeci de popi aduna. Pe Oncica că-l slujea Și pe el că-l îngropa. PĂSCULESCU, L. P. 301. DLRLC
- Cine m-o băga-n pămînt Să-mi facă tronul de nuc Și capacu de argint. ȘEZ. XII 87. DLRLC
-
- comentariu Plural și: troane. DLRLC
etimologie:
- Truh(e)n DEX '09 DEX '98