24 de definiții pentru sicriu săcriu secriu sicrin


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SICRÍU, sicrie, s. n. 1. Obiect în formă de ladă de lemn sau de metal, în care se așază mortul pentru a fi înmormântat; coșciug, raclă. 2. (Reg.) Ladă, cutie. ♦ Scrin, dulap. [Var.: săcríu, secríu, sicrín s. n.] – Din magh. szekrény.

SICRÍU, sicrie, s. n. 1. Obiect în formă de ladă de lemn sau de metal, în care se așază mortul pentru a fi înmormântat; coșciug, raclă. 2. (Reg.) Ladă, cutie. ♦ Scrin, dulap. [Var.: săcríu, secríu, sicrín s. n.] – Din magh. szekrény.

SICRÍU, sicrie, s. n. 1. Obiect în formă de ladă, de obicei de lemn, în care se așază mortul pentru a fi înmormîntat; cosciug, raclă. Privește cu luare-aminte în groapa unde e coborît sicriul tatălui său. SADOVEANU, E. 258. În lumina lină a după-amiezii... trecea lin dricul alb, cu sicriul alb, sub coroanele albe. C. PETRESCU, O. P. I 72. Nu-mi trebuie flamuri Nu voi sicriu bogat. EMINESCU, O. I 216. 2. Ladă, cutie. Acum mobilele au plecat închise în sicrie de lemn. C. PETRESCU, C. V. 356. Sicriul cel în care se dădea orz la cai... sta în preajma fîntînii într-o rînă și spart la o coastă. SADOVEANU, F. J. 228. ♦ Scrin, dulap. – Variante: (învechit) săcríu (CREANGĂ, P. 323, NEGRUZZI, S. I 32), secríu (ALECSANDRI, P. II 121, NEGRUZZI, S. I 11), sicrín (ODOBESCU, S. II 236) s. n.

SICRÍU ~e n. Ladă de formă specială în care se pune mortul pentru a fi înmormântat; coșciug. [Sil. si-criu] /<ung. szekrény

sicriu n. Mold. 1. ladă, cutie de lemn: biblioteca uitată în sicriul ei NEGR.; Sicriul legii, chivotul; 2. coșciug: ne pune în încăperea aceluiaș sicriu EM. [Vechiu-rom. secriu = ung. SZEKRÉNY, ladă (din lat. SCRINIUM; pentru sensul 2, cf. coșciug].

SĂCRÍU s. n. v. sicriu.

SICRÍN s. n. v. sicriu.

SECRÍU s. n. v. sicriu.

secriŭ n., pl. ĭe și urĭ (ung. szekrény, ladă. V. scrin). Ladă (cufăr) de lemn (Mold.). Ladă de pus morțiĭ (coșcĭug, raclă, tron, copîrșăŭ). Secriu legiĭ, chivotu, arca alianțeĭ. – În Mold. sud secriŭ, în nord săcriŭ. În Munt. sicriŭ. Vechi -criĭ. La Hațeg săcrin, ladă obișnuită.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sicríu (si-criu) s. n., art. sicríul; pl. sicríe

sicríu s. n. (sil. -criu), art. sicríul; pl. sicríe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SICRÍU s. coșciug, (rar) sarcofag, (înv. și pop.) raclă, (pop.) scândură, (reg.) brad, casă, (Transilv. și Ban.) copârșeu, (prin Transilv.) jgheab, (Transilv.) ladă, (Transilv. și Maram.) sălaș, (Olt. și Transilv.) tron, (înv.) coș, (arg.) pardesiu de scânduri.

SICRÍU s. v. comodă, cufăr, cutie, dulap, garderob, ladă, scrin, sertar, șifonier.

SICRIU s. coșciug, (rar) sarcofag, (înv. și pop.) raclă, (pop.) scîndură, (reg.) brad, casă, (Transilv. și Ban.) copîrșeu, (prin Transilv.) jgheab, (Transilv.) ladă, (Transilv. și Maram.) sălaș, (Olt. și Transilv.) tron, (înv.) coș, (arg.) pardesiu de scînduri.

sicriu s. v. COMODĂ. CUFĂR. CUTIE. DULAP. GARDEROB. LADĂ. SCRIN. SERTAR. ȘIFONIER.

SICRIUL LÉGII s. v. chivot.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

săcríu, săcrie, (sacriu), s.n. – (reg.) Sertarul de sub tăblia mesei; puiuț, fiioc. – Din sicriu „ladă, cutie” (< magh. szekreny „dulap”) (MDA). În Maramureș, „acela pentru morți e numit copârșeu”, der. din magh. koporsó.

secríu, secrie, s.n. – (reg.) Ladă ornamentală mai scurtă decât lădoiul, în care se păstrează hainele de zestre. Secriu de halube = ladă de zestre (Stoica, Pop, 1984: 47). – Din magh szekrény „ladă” (Șăineanu, Scriban, MDA).

săcríu, săcrie, (sacriu), s.n. – Sertarul de sub tăblia mesei; puiuț, fiioc. – Din sicriu „ladă, cutie” (< magh. szekreny „dulap”); În Maramureș, „acela pentru morți e numit copârșeu”, der. din magh. koporsó.

secríu, -e, s.n. – Ladă ornamentală mai scurtă decât lădoiul, în care se păstrează hainele de zestre. Secriu de halube = ladă de zestre (Stoica, Pop 1984: 47). – Din magh szekrény.

Intrare: sicriu
  • silabație: -criu
substantiv neutru (N44)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sicriu
  • sicriul
  • sicriu‑
plural
  • sicrie
  • sicriele
genitiv-dativ singular
  • sicriu
  • sicriului
plural
  • sicrie
  • sicrielor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N44)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • săcriu
  • săcriul
  • săcriu‑
plural
  • săcrie
  • săcriele
genitiv-dativ singular
  • săcriu
  • săcriului
plural
  • săcrie
  • săcrielor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N44)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • secriu
  • secriul
  • secriu‑
plural
  • secrie
  • secriele
genitiv-dativ singular
  • secriu
  • secriului
plural
  • secrie
  • secrielor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sicrin
  • sicrinul
  • sicrinu‑
plural
  • sicrine
  • sicrinele
genitiv-dativ singular
  • sicrin
  • sicrinului
plural
  • sicrine
  • sicrinelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)