transferare sf [At: GHICA, A. 627 / Pl: ~rări / E: transfera] 1-4 Transfer (1-2, 4, 8).

TRANSFERARE, transferări, s. f. Acțiunea de a transfera și rezultatul ei; mutare, trecere, transmitere. Am prezintat mai-marilor mei cerere de transferare. GALACTION, O. I 104.

TRANSFERARE s.f. Acțiunea de a (se) transfera și rezultatul ei; transfer. [< transfera].

transferare f. 1. acțiunea de a transfera; 2. act prin care, se transmite proprietatea unei rente, a unei acțiuni și a oricării valori cotată la Bursă.

*transferáre f. Acțiunea de a transfera, translacțiune, hîrtia pin care se notifică această acțiune.

transferare (mutare) s. f., g.-d. art. transferării; pl. transferări

!transferare s. f., g.-d. art. transferării; pl. transferări

transferare s. f. (sil. mf. trans-), g.-d. art. transferării; pl. transferări

TRANSFERARE s. v. mutare.

TRANSFERARE s. mutare, mutat, permutare, permutație, strămutare, strămutat, transfer. (~ lui cu serviciul la Bacău.)