38 de definiții pentru tocmai

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOCMAI adv. 1. În mod exact, precis. ◊ Expr. (Fam.) Tocmai pe tocmai = exact așa, în totul. 2. Abia, chiar atunci. 3. Nu mai aproape decât... 4. Chiar așa de..., prea (mult). [Var.: (pop.) tocma adv.] – Din sl. tŭkŭma.

TOCMAI adv. 1. În mod exact, precis. ◊ Expr. (Fam.) Tocmai pe tocmai = exact așa, în totul. 2. Abia, chiar atunci. 3. Nu mai aproape decât... 4. Chiar așa de..., prea (mult). [Var.: (pop.) tocma adv.] – Din sl. tŭkŭma.

tocmai [At: CORESI, EV. 24 / V: (îvp) ~ma, tomna, (reg) togma, togm~, toim~, toma, tomnai, tucma, tuc~, tucna, tuma, tumna / E: vsl токма] 1 av în aceeași măsură Si: aidoma, asemenea, deopotrivă, întocmai, (înv) tocmași (1). 2-3 a, av (Care este) asemănător Si: egal, similar. 4 a (Înv) Care este neted Si: întins, plan. 5 av Exact (23). 6 av (Pfrn; îlav) ~ pe ~ Întocmai. 7 av (Înv; adesea însoțit de adverbul „și”) Până (și). 8 av (Reg; fam; îe) A fi ~ pe ~ (sau a fi ~) A fi chit. 9 av (Înv) Nici mai mult, nici mai puțin. 10 av Nu mai aproape decât... Si: departe, hăt, taman. 11 av Nu altceva sau altcineva Si: însuși. 12 av Îndeosebi. 13 av (Îcn) Chiar așa de... 14 av (Îrg) Foarte (1). 15 av (îvr; întărind un adverb negativ) Chiar (14). 16 av Chiar (atunci) Si: abia. 17 av (Reg; îlc) Nu ~ Cu atât mai puțin Si: darămite, necum.

TOCMAI adv. 1. (Întărește sensul cuvîntului sau al ideii care urmează) Chiar, exact, precis, taman, numai. Are totdeauna opincile fără petice... cămașă albă, parcă tocmai atunci a fost luată de pe frînghie. STANCU, D. 108. Se vede că tot mai ai oleacă de noroc, de-ai nimerit tocmai la mine. CREANGĂ, P. 90. Face-m-aș, bădiță, zău, O creangă de merișor. Tocmai lîngă al tău trupșor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 280. ◊ (Înaintea unei propoziții circumstanțiale temporale) Tocmai cînd erau să se lase în jos la scara palatului... toată pădurea se puse în mișcare. ISPIRESCU, L. 7. Tocmai pe cînd suia un deal lung... alt om venea dinspre tîrg. CREANGĂ, P. 40. Se bucură că-i veniră musafiri tocmai cînd avea cu ce să-i ospeteze. NEGRUZZI, S. I 82. ◊ (În comparații) În pămînt se află multe deșerturi largi, tocmai ca niște hrube. DRĂGHICI, R. 113. Bădiț, bădișorul meu, Rău e dorul, tare-i rău, E tocmai ca gheața-n baltă, De oftează biata fată! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 89. Rumeorii obrăjori Sînt tocmai ca doi bujori. id. ib. 136. ◊ (Adesea singur, complinirea fiind subînțeleasă) Socotisem să stau acolo o săptămînă... - Poate chiar mai mult... – Tocmai. BARANGA, I. 171. Pînă atunci, mai bine să-ți ajut la traducerea ta. Vezi că n-am uitat? – Tocmai! se bucură Sabina. C. PETRESCU, C. V. 175. Tocmai eram să vă întreb de unde le aveți, că tare-s bune! CREANGĂ, P. 210. ◊ (Familiar) Tocmai pe tocmai = exact (așa), cu rigurozitate, în totul. Mercur îndeplini porunca, tocmai pe tocmai, ca o slugă credincioasă. ISPIRESCU, U. 88. Iartă- mă!... Tocmai pe tocmai!... Fost-ai rob, te iert și eu. HASDEU, R. V. 67. Nu tocmai = nu chiar așa, nu exact așa. 2. (Scoate în relief sau accentuează cuvîntul la care se referă) În special, îndeosebi, mai ales. Și fata s-a-ndrăgit de el, Că doară tocmai Viorel I-a fost menit. COȘBUC, P. I 54. Îmi pare rău: tocmai coana Joițica, tocmai dumneei. CARAGIALE, O. I 104. Tocmai de la una ca d-ta ți-ai găsit să aștept eu ajutor? CREANGĂ, P. 190. 3. Abia, numai, chiar (atunci). Cercetașii tatari tocmai aduseseră «limbi» de la dușman, tîrîndu-le în arcane. SADOVEANU, O. VII 7. Soarele era sus – și Dan, cu coate amorțite, tocmai se ridica să plece, cînd Ana dădu cu ochii de el. VLAHUȚĂ, O. A. III 38. ◊ (În legătură cu un cuvînt sau cu o propoziție care arată timpul) Răspunsul ne vine tocmai în zorii zilei. CAMIL PETRESCU, U. N. 380. Așa scrie și la noi în cărți, despre unii, că tocmai la bătrînețe au făcut copii. CREANGĂ, P. 118. Robinson atîta de dulce au dormit această noapte, încît tocmai după amiazăzi... s-a sculat. DRĂGHICI, R. 71. ♦ (În legătură cu un cuvînt sau o propoziție care arată locul) Taman, hăt, departe. Cică, acu l-o pus de păzește gireada cea de boi, tocmai cine știe unde. MIRONESCU, S. A. 95. Țara în care împărățea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pămîntului. CREANGĂ, P. 183. Nu uita să te îndreptezi tocmai în fundul forului roman. ODOBESCU, S. III 70. 4. Chiar așa de, așa de, prea, prea mult. Cucoana Sevastița... o femeie mică, uscățică și nici tocmai urîtă, și nici tocmai bătrînă, smunci lui Andrei pălăria. HOGAȘ, H. 84. Irinuca era o femeie nici tînără, nici tocmai bătrînă. CREANGĂ, A. 26. N-ai nimerit tocmai bine. ODOBESCU, S. III 9. 5. (Rar; precedat de o negație sau de o propoziție negativă) Necum, darămite. Băiatul a început a se dezvinui, a se jura și a zice că lui nici în cap nu i-a venit aceasta, nu tocmai să fi zis cătră țigan vrodată. SBIERA, P. 76. – Variantă: (popular) tocma (IOSIF, P. 69, BUDAI-DELEANU, Ț. 175) adv.

TOCMAI1 adv. 1) În momentul acela; chiar atunci. 2) Abia. /<sl. tokma

TOCMAI2 adv. 1) (atribuie o nuanță de surprindere) ~ acolo. ~ atâta. 2) (subliniază exactitatea) Precis; exact. ~ în țintă. /<sl. tokma

tocmai adv. exact, preciz. [Slav. TŬKŬMA, numai].

TOCMA adv. v. tocmai.

tocmi [At: PSALT. HUR. 42r/4 / V: (reg) ~cni, togmi, tomi, tomni / Pzi: ~mesc / E: vsl токмнтн] 1-2 vtr (Înv) A (se) face deopotrivă Si: a (se) asemăna, a (se) potrivi. 3 vr (Îvp) A se întâmpla. 4 vr (Îrg) A se înțelege. 5 vr (Îrg; pex) A se împăca. 6-7 vtr (Reg) A ajunge la o înțelegere în legătură cu căsătoria. 8-9 vir (Reg) A se logodi. 10 vrr A discuta asupra prețului unei mărfi, pentru a cădea la învoială Si: a negocia, (pfm) a se târgui (4), (îvp) a se negustori, a se neguța, a se precupeți, (reg) a se ogodi3, a se pogodi, a răzbate. 11-12 vtr (Pop) A (se) angaja ca lucrător, slugă, meșter etc. Si: (îvp) a (se) năimi. 13 vt (Pop) A închiria un obiect, un mijloc de transport etc. 14 vt (Pop) A face comandă pentru (haine, obiecte, etc.) Si: a arvuni. 15 vt (înv) A pune la cale Si: a constitui, a organiza, a plănui, a stabili. 16 vt (înv) A pune ordine Si: a aranja, a orândui. 17 vt (înv; c. i. o armată) A aranja într-o anumită ordine de luptă. 18 vt (Înv) A îndruma. 19 vt (Înv) A porunci. 20 vt (Înv) A realiza. 21 vt (Înv) A prepara. 22 vt (Înv) A întocmi (un act, o scrisoare etc.). 23 vt (Înv; pex) A născoci. 24 vt (Înv) A destina (1). 25 vt (înv) A osândi. 26-27 vtr (Reg) A (se) pune într-o anumită ordine Si: a (se) aranja, a (se) așeza. 28 vt (înv) A așeza un obiect într-o anumită poziție Si: a potrivi. 29 vt (înv) A pregăti. 30-31 vtr (înv) A (se) găti (9-10). 32 vt (Înv) A aranja într-un anume fel barba sau mustața. 33 vt (Înv) A repara (un obiect stricat, uzat) Si: a drege, a reface. 34 vt (Înv) A restaura (o clădire). 35 vr (Înv) A prospera. 36 vr (Reg; d. vreme) A se îmbunătăți. 37 vr (Reg) A-și pregăti glasul tușind ușor, pentru a vorbi, a cânta etc. Si: a drege. 38-39 vtr (Pop) A (se) însănătoși. 40-41 vtr (Pop; fig) A (se) liniști sufletește.

tocmì v. 1. a lua în serviciu: a tocmi o slugă; 2. a desbate prețul unui lucru: se tocmește prea mult; 3. a face o tocmeală. [Slav. TŬKŬMITI, a face deopotrivă].

tócma și tócmaĭ adv. (vsl. tŭkŭma, tŭkŭmo, tŭkŭmĭ, numaĭ; bg. tŭkmo, tocma). De abea, numaĭ: tocma la spartu tîrguluĭ a venit și el, tocmaĭ atuncĭ am aflat că fugise. Exact, precis, taman, chear (de așa de departe, asemenea om, timp ș. a.): Vin tocma dela Plevna. Tocma tu te-aĭ găsit să facĭ gură? Tocmaĭ pe aicĭ vreĭ să trecĭ? Exact, identic, chear, taman, aidoma: acest copil e tocma (saŭ întocma) tată-su, voĭ face tocma (saŭ întocma) așa. Exact, precis, în cap, taman: o sută tocma, socoteala e tocma. Chear, în acel (acest) moment: tocma era să ĭes, cînd ĭacătă și tu! – Fam. se zice maĭ mult tocma (ca numa față de numaĭ) – În vest și togma și tomna (V. ocnă), în est, pop. túma (în unire cu altă vorbă): tuma atuncĭ. La Cant. atócma.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TOCMAI adv. v. absolut, aidoma, aievea, asemenea, chiar, deopotrivă, exact, identic, întocmai.

TOCMAI adv. 1. chiar, exact, întocmai, (înv. și pop.) săvai, (pop.) oblu, taman, (înv. și reg.) așași. (~ așa s-a întâmplat.) 2. chiar, drept, exact, întocmai, precis, (pop.) oblu, taman, (înv. și reg.) prisne, (prin Olt.) tam, (înv., în Transilv.) acurat, (pop. fig.) curat. (Îl nimerește ~ în frunte.) 3. chiar, numai. (E ~ bună de mâncat.) 4. chiar, îndeosebi, (înv. și pop.) osebit. (~ asta-i place lui.) 5. chiar, încă. (~ de anul trecut trebuia să...) 6. chiar, (prin Ban. și Transilv.) baș. (Nu s-a întâmplat ~ de multă vreme.) 7. (pop.) hăt, taman, (prin Olt.) tomite. (~ în Banat.) 8. abia, doar, numai, (reg.) taman. (Răspunsul îi vine ~ în zori.) 9. prea. (Nici ~ tânără, nici ~ bătrână.)

TOCMAI adj. v. drept, neted, plan, plat, șes.

tocmai adv. v. ABSOLUT. AIDOMA. AIEVEA. ASEMENEA. CHIAR. DEOPOTRIVĂ. EXACT. IDENTIC. ÎNTOCMAI.

TOCMAI adv. 1. chiar, exact, întocmai, (înv. și pop.) săvai, (pop.) oblu, taman, (înv. și reg.) așași. (~ așa s-a întîmplat.) 2. chiar, drept, exact, întocmai, precis, (pop.) oblu, taman, (înv. și reg.) prisne, (prin Olt.) tam, (înv., în Transilv.) acurat, (pop. fig.) curat. (Îl nimerește ~ în frunte.) 3. chiar, numai. (E ~ bună de mîncat.) 4. chiar, îndeosebi, (înv. și pop.) osebit. (~ asta-i place lui.) 5. chiar, încă. (~ de anul trecut trebuia să...) 6. chiar, (prin Ban. și Transilv.) baș. (Nu s-a întîmplat ~ de multă vreme.) 7. (pop.) hăt, taman, (prin Olt.) tomite. (~ în Banat.) 8. abia, doar, numai, (reg.) taman. (Răspunsul îi vine ~ în zori.) 9. prea. (Nici ~ tînără, nici ~ bătrînă.)

tocmai adj. v. DREPT. NETED. PLAN. PLAT. ȘES.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tocmai adv.1. Aidoma, la fel, asemănător. – 2. Precis, just, exact. – 3. Numai, abia, chiar. – 4. Pînă, pînă acolo, pînă unde. – Tocmai și, pînă și (înv.). – Var. (în)tocma(i), (în)togma(i), înv. atocma(i), tomna. Sl. tŭkŭmŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 416), cf. bg. tăkmo, cr. takmen, rus. tokmo.Der. tocmi, vb. (înv., a ordona, a dispune, a regla; înv., a aranja, a repara; a fixa, a stabili; a contracta; refl., a se așeza, a se stabili; refl., a conveni, a fi de acord; refl., a fixa prețul, a se învoi; refl., a întra în slujbă, a servi ca; refl., a dezbate prețul), din sl. tŭkŭmiti „a asemui, a compara”; tocmeală (var. înv. tocmală), s. f. (înv., rînduială, ordine, dispoziție; înv., dispoziție, testament; înv., decizie, decret; înv., regulă, normă, lege; înv., menstruație, acord, învoială; convenție, contract; discuție, dezbatere asupra prețului); tocmelnic, s. m. (înv., imputernicit); întocmi, vb. (a aranja, a regla, a dispune; a organiza, a institui); (în)tocmitor, s. m. (organizator; autor). Rut. tokma, tokmyty sa pare să provină din rom. (Miklosich, Wander., 11).

Intrare: tocmai
tocmai adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • tocmai
tocma adverb
adverb (I8)
  • tocma
tuma
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tucna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tucmai
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tucma
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tomnai
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
toma
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
toimai
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
togmai
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
togma
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tomna
  • tomnare
  • tomnat
  • tomnatu‑
  • tomnând
  • tomnându‑
singular plural
  • tomnea
  • tomnați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tomnez
(să)
  • tomnez
  • tomnam
  • tomnai
  • tomnasem
a II-a (tu)
  • tomnezi
(să)
  • tomnezi
  • tomnai
  • tomnași
  • tomnaseși
a III-a (el, ea)
  • tomnea
(să)
  • tomneze
  • tomna
  • tomnă
  • tomnase
plural I (noi)
  • tomnăm
(să)
  • tomnăm
  • tomnam
  • tomnarăm
  • tomnaserăm
  • tomnasem
a II-a (voi)
  • tomnați
(să)
  • tomnați
  • tomnați
  • tomnarăți
  • tomnaserăți
  • tomnaseți
a III-a (ei, ele)
  • tomnea
(să)
  • tomneze
  • tomnau
  • tomna
  • tomnaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tocmaiadverb

  • 1. În mod exact. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Are totdeauna opincile fără petice... cămașă albă, parcă tocmai atunci a fost luată de pe frînghie. STANCU, D. 108. DLRLC
    • format_quote Se vede că tot mai ai oleacă de noroc, de-ai nimerit tocmai la mine. CREANGĂ, P. 90. DLRLC
    • format_quote Face-m-aș, bădiță, zău, O creangă de merișor. Tocmai lîngă al tău trupșor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 280. DLRLC
    • format_quote Tocmai cînd erau să se lase în jos la scara palatului... toată pădurea se puse în mișcare. ISPIRESCU, L. 7. DLRLC
    • format_quote Tocmai pe cînd suia un deal lung... alt om venea dinspre tîrg. CREANGĂ, P. 40. DLRLC
    • format_quote Se bucură că-i veniră musafiri tocmai cînd avea cu ce să-i ospeteze. NEGRUZZI, S. I 82. DLRLC
    • format_quote în comparații / la comparativ În pămînt se află multe deșerturi largi, tocmai ca niște hrube. DRĂGHICI, R. 113. DLRLC
    • format_quote în comparații / la comparativ Bădiț, bădișorul meu, Rău e dorul, tare-i rău, E tocmai ca gheața-n baltă, De oftează biata fată! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 89. DLRLC
    • format_quote în comparații / la comparativ Rumeorii obrăjori Sînt tocmai ca doi bujori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 136. DLRLC
    • 1.1. Adesea este folosit singur, complinirea fiind subînțeleasă. DLRLC
      • format_quote Socotisem să stau acolo o săptămînă... – Poate chiar mai mult... – Tocmai. BARANGA, I. 171. DLRLC
      • format_quote Pînă atunci, mai bine să-ți ajut la traducerea ta. Vezi că n-am uitat? – Tocmai! se bucură Sabina. C. PETRESCU, C. V. 175. DLRLC
      • format_quote Tocmai eram să vă întreb de unde le aveți, că tare-s bune! CREANGĂ, P. 210. DLRLC
    • chat_bubble familiar Tocmai pe tocmai = exact așa, în totul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Mercur îndeplini porunca, tocmai pe tocmai, ca o slugă credincioasă. ISPIRESCU, U. 88. DLRLC
      • format_quote Iartă- mă!... Tocmai pe tocmai!... Fost-ai rob, te iert și eu. HASDEU, R. V. 67. DLRLC
    • chat_bubble familiar Nu tocmai = nu chiar așa, nu exact așa. DLRLC
  • 2. (Scoate în relief sau accentuează cuvântul la care se referă) În special, mai ales. DLRLC
    sinonime: îndeosebi
    • format_quote Și fata s-a-ndrăgit de el, Că doară tocmai Viorel I-a fost menit. COȘBUC, P. I 54. DLRLC
    • format_quote Îmi pare rău: tocmai coana Joițica, tocmai dumneei. CARAGIALE, O. I 104. DLRLC
    • format_quote Tocmai de la una ca d-ta ți-ai găsit să aștept eu ajutor? CREANGĂ, P. 190. DLRLC
  • 3. Chiar atunci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cercetașii tatari tocmai aduseseră «limbi» de la dușman, tîrîndu-le în arcane. SADOVEANU, O. VII 7. DLRLC
    • format_quote Soarele era sus – și Dan, cu coate amorțite, tocmai se ridica să plece, cînd Ana dădu cu ochii de el. VLAHUȚĂ, O. A. III 38. DLRLC
    • format_quote Răspunsul ne vine tocmai în zorii zilei. CAMIL PETRESCU, U. N. 380. DLRLC
    • format_quote Așa scrie și la noi în cărți, despre unii, că tocmai la bătrînețe au făcut copii. CREANGĂ, P. 118. DLRLC
    • format_quote Robinson atîta de dulce au dormit această noapte, încît tocmai după amiazăzi... s-a sculat. DRĂGHICI, R. 71. DLRLC
    • 3.1. În legătură cu un cuvânt sau o propoziție care arată locul: departe, hăt, taman. DLRLC
      • format_quote Cică, acu l-o pus de păzește gireada cea de boi, tocmai cine știe unde. MIRONESCU, S. A. 95. DLRLC
      • format_quote Țara în care împărățea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pămîntului. CREANGĂ, P. 183. DLRLC
      • format_quote Nu uita să te îndreptezi tocmai în fundul forului roman. ODOBESCU, S. III 70. DLRLC
  • 4. Nu mai aproape decât... DEX '09 DEX '98
  • 5. Chiar așa de..., prea (mult). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: prea
    • format_quote Cucoana Sevastița... o femeie mică, uscățică și nici tocmai urîtă, și nici tocmai bătrînă, smunci lui Andrei pălăria. HOGAȘ, H. 84. DLRLC
    • format_quote Irinuca era o femeie nici tînără, nici tocmai bătrînă. CREANGĂ, A. 26. DLRLC
    • format_quote N-ai nimerit tocmai bine. ODOBESCU, S. III 9. DLRLC
  • 6. rar Precedat de o negație sau de o propoziție negativă: darămite, necum. DLRLC
    • format_quote Băiatul a început a se dezvinui, a se jura și a zice că lui nici în cap nu i-a venit aceasta, nu tocmai să fi zis cătră țigan vrodată. SBIERA, P. 76. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.