8 definiții pentru timar (lot)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TIMAR2, timaruri, s. n. (Mai ales la pl.; înv.) Denumire dată, în Evul Mediu, în Imperiul Otoman, loturilor de pământ conferite, temporar, oștenilor, în schimbul obligației de a presta serviciul militar. – Din fr. timares.

timar2 [At: C. CANTACUZINO, CM I, 30 / Pl: ~uri, ~e sn, ~i sm / E: tc timar] (Înv) 1 sn Lot de pământ conferit în proprietate temporară de către sultan oștenilor (uneori și dregătorilor civili, ca salariu), în schimbul obligației de a presta serviciul militar. 2 sm (Șîs ~ spahiu) Timariot.

TIMAR2, timaruri, s. n. (Mai ales la pl.) Denumire dată, în evul mediu, în Imperiul Otoman, loturilor de pământ conferite, temporar, oștenilor, în schimbul obligației de a presta serviciul militar. – Din fr. timares.

TIMAR s.n. (mai ales la pl.) Lot de pămînt conferit temporar în evul mediu, în Imperiul Otoman, oștenilor obligați a se întoarce sub arme la prima chemare. [Pl. -uri. / < fr. timares].

2) timár n., pl. urĭ (turc. [d. pers.] timar). L. V. Feud cu venit maĭ mic de 2000 de leĭ vechĭ acordat soldaților turceștĭ. V. zaim.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

timar1 (lot de pământ) (înv.) s. n., pl. timaruri

timar2 (lot de pământ) (înv.) s. n., pl. timaruri

timar (lot de pământ) s. n., pl. timaruri

Intrare: timar (lot)
timar2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • timar
  • timarul
  • timaru‑
plural
  • timaruri
  • timarurile
genitiv-dativ singular
  • timar
  • timarului
plural
  • timaruri
  • timarurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

timar, timarurisubstantiv neutru

  • 1. mai ales la plural învechit Denumire dată, în Evul Mediu, în Imperiul Otoman, loturilor de pământ conferite, temporar, oștenilor, în schimbul obligației de a presta serviciul militar. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.