8 definiții pentru timar (lot)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TIMAR2, timaruri, s. n. (Mai ales la pl.; înv.) Denumire dată, în Evul Mediu, în Imperiul Otoman, loturilor de pământ conferite, temporar, oștenilor, în schimbul obligației de a presta serviciul militar. – Din fr. timares.
timar2 [At: C. CANTACUZINO, CM I, 30 / Pl: ~uri, ~e sn, ~i sm / E: tc timar] (Înv) 1 sn Lot de pământ conferit în proprietate temporară de către sultan oștenilor (uneori și dregătorilor civili, ca salariu), în schimbul obligației de a presta serviciul militar. 2 sm (Șîs ~ spahiu) Timariot.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TIMAR2, timaruri, s. n. (Mai ales la pl.) Denumire dată, în evul mediu, în Imperiul Otoman, loturilor de pământ conferite, temporar, oștenilor, în schimbul obligației de a presta serviciul militar. – Din fr. timares.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
TIMAR s.n. (mai ales la pl.) Lot de pămînt conferit temporar în evul mediu, în Imperiul Otoman, oștenilor obligați a se întoarce sub arme la prima chemare. [Pl. -uri. / < fr. timares].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) timár n., pl. urĭ (turc. [d. pers.] timar). L. V. Feud cu venit maĭ mic de 2000 de leĭ vechĭ acordat soldaților turceștĭ. V. zaim.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
timar1 (lot de pământ) (înv.) s. n., pl. timaruri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
timar2 (lot de pământ) (înv.) s. n., pl. timaruri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
timar (lot de pământ) s. n., pl. timaruri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
timar, timarurisubstantiv neutru
- 1. Denumire dată, în Evul Mediu, în Imperiul Otoman, loturilor de pământ conferite, temporar, oștenilor, în schimbul obligației de a presta serviciul militar. DEX '09 DN
etimologie:
- timares DEX '09 DEX '98 DN