Definiția cu ID-ul 53690:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TIMÁR2, timaruri, s. n. (Mai ales la pl.) Denumire dată, în evul mediu, în Imperiul Otoman, loturilor de pământ conferite, temporar, oștenilor, în schimbul obligației de a presta serviciul militar. – Din fr. timares.