11 definiții pentru suplinire

Explicative DEX

SUPLINIRE, supliniri, s. f. Acțiunea de a suplini și rezultatul ei; înlocuire, completare; p. ext. loc, funcție de suplinitor (la o catedră). – V. suplini.

SUPLINIRE, supliniri, s. f. Acțiunea de a suplini și rezultatul ei; înlocuire, completare; p. ext. loc, funcție de suplinitor (la o catedră). – V. suplini.

suplinire sf [At: DDRF / Pl: ~ri / E: suplini] 1 Adăugare sau refacere a ceea ce lipsește sau este insuficient Si: completare (1), împlinire, întregire, (liv) supleare (1). 2 Înlocuire (temporară) a cuiva în funcție, în obligații, ca poziție socială sau faptul de a ține (temporar) locul cuiva Si: (liv) supleare (2). 3 (Spc) Funcția de suplinitor (la o catedră) Si: (rar) suplinință (1), (îvr) supletură.

SUPLINIRE, supliniri, s. f. Acțiunea de a suplini și rezultatul ei; înlocuire, completare; p. ext. loc, funcție de suplinitor (la o catedră).

SUPLINIRE s.f. Acțiunea de a suplini și rezultatul ei; (concr.) catedră la care funcționează un suplinitor. [< suplini].

SUPLINIRE s. f. acțiunea de a suplini; catedră la care funcționează un suplinitor. (< suplini)

*supliníre f. Funcțiunea de suplinitor. Locu de suplinitor. – Fals suplinință.

Ortografice DOOM

suplinire (desp. su-pli-) s. f., g.-d. art. suplinirii; pl. supliniri

suplinire (su-pli-) s. f., g.-d. art. suplinirii; pl. supliniri

suplinire s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. suplinirii; pl. supliniri

Sinonime

SUPLINIRE s. înlocuire. (~ cuiva la o catedră.)

SUPLINIRE s. înlocuire. (~ cuiva la o catedră.)

Intrare: suplinire
suplinire substantiv feminin
  • silabație: su-pli- info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suplinire
  • suplinirea
plural
  • supliniri
  • suplinirile
genitiv-dativ singular
  • supliniri
  • suplinirii
plural
  • supliniri
  • suplinirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

suplinire, suplinirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi suplini DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „suplinire” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2